Sursa citată scrie că, potrivit unui raport de expertiză al CNA, inițiativa autorităților „poate contribui la contracararea fenomenului de răspândire a dezinformării și/sau a informațiilor ce afectează securitatea spațiului informațional public”. În același timp, analiza normelor propuse „denotă unele deficiențe ce pot determina disfuncționalitatea unor procese administrative gestionate de către entitățile publice/agenți publici și riscuri de corupție aferente exercitării atribuțiilor de serviciu”. Astfel, experta CNA Cristina Chistol concluzionează că proiectul poate fi promovat cu condiția implementării sugestiilor din raportul de expertiză.

Unele obiecții, formulate de experții CNA, se referă la modificările propuse la Legea cu privire la libertatea de exprimare. Mai exact, propunerea privind „calificarea informației drept dezinformare/informație ce afectează securitatea spațiului informațional public este făcută prin evaluarea acesteia în rezultatul unor monitorizări cu utilizarea metodologiilor corespunzătoare”. Specialiștii CNA au atras atenția că prevederile proiectului vizează procedura de evaluare a informațiilor prin prisma metodologiilor corespunzătoare „în absența unor prevederi ce reglementează subiectul responsabil de elaborarea și aprobarea acestora, cât și accesibilitatea normelor în speță pentru subiecții destinatari ai normei”, iar această carență „determină caracterul defectuos al normei prescrise”. „Sancționarea subiecților vizați pentru nerespectarea unor exigențe trebuie în mod indispensabil precedată de aprobarea acestora în modul corespunzător, asigurarea publicității și accesibilității textului acestora”, potrivit raportului. 

Recomandarea CNA în acest caz este ca sintagma „metodologiilor corespunzătoare” să fi înlocuită cu „metodologiilor aprobate de organul abilitat”.

O altă observație a CNA se referă la propunerile la Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și măsurile aplicabile în perioada stării de asediu – „sistarea retransmisiei serviciilor media audiovizuale de stat ori cu capital de stat, interzicerea comercializării ziarelor și revistelor de stat ori cu capital de stat, blocarea paginilor web oficiale provenind din țări recunoscute internațional drept țări agresoare și din statele care oficial sprijină țările agresoare.” Potrivit raportului CNA, amendamentele propuse „sunt lacunare sub aspectul reglementării procedurii de recunoaștere a țării agresoare, subiectului responsabil de exercitarea prerogativei în speță, criteriilor de apreciere și a acțiunilor ce pot fi apreciate drept sprijin a acesteia”. „Reglementarea lacunară sau confuză a procedurilor administrative pe care le gestionează entitățile publice pot determina discreția excesivă a agentului public responsabil de a dezvolta reguli procedurale convenabile propriilor sale interese, contrare interesului public”, se mai spune în raport.

Proiectul de lege privind combaterea dezinformării a fost votat în prima lectură pe 7 aprilie. Au urmat două runde de audieri pe marginea inițiativei. Opoziția parlamentară califică proiectul drept „instituirea cenzurii”.