Potrivit GRETA (Grupul de experți al CoE pentru măsuri împotriva traficului de persoane), Ungaria ar trebui să-și schimbe legislația pentru a depista mai eficient și a ajuta victimele traficului de persoane din rândul solicitanților de azil și al migranților, notează Agerpres. 

Preocupările anterioare legate de tratamentul acordat de Ungaria victimelor traficului de persoane "au fost amplificate de introducerea repetată de legi și măsuri mai restrictive cu privire la imigrație și azil", se arată într-un raport al GRETA făcut public vineri.

Experții, care au vizitat zonele de tranzit de la Roszke și Tompa, la granița cu Serbia, în decembrie 2017, "iau act cu îngrijorare de faptul că în aceste zone de tranzit nu există condițiile pentru crearea unei atmosfere de încredere care să ajute victimele traficului să iasă în față". Experții evocă, între altele, lipsa unui spațiu privat în care migranții să poată discuta cu avocați ori medici și faptul că solicitanții de azil nu sunt informați în privința drepturilor pe care le au.

Copiii între 14 și 17 ani ar putea fi "deosebit de vulnerabili întrucât sunt tratați ca adulți, în pofida faptului că sunt minori", subliniază autorii raportului, care își exprimă totodată preocuparea față de comunicarea cu "gardienii ad-hoc" alocați acestor minori.

GRETA citează și informații provenite de la misiunea Comisariatului ONU pentru drepturile omului din Serbia, conform cărora "numărul de expulzări colective din Ungaria către Serbia s-a ridicat la 79 în perioada 11-24 decembrie 2017". Raportul menționează în acest context că "expulzările colective afectează în mod negativ depistarea victimelor traficului și stârnesc grave îngrijorări în ce privește respectarea de către Ungaria a anumitor obligații din Convenția" CoE împotriva traficului de persoane.

Experții CoE și-au exprimat de asemenea preocuparea în ce privește nivelul de pregătire al angajaților din zonele de tranzit pentru identificarea victimelor traficului de persoane. "Cea mai mare parte a personalului din zonele de tranzit care a discutat cu delegația GRETA nu a putut oferi explicații clare privind procedurile de urmat sau care sunt autoritățile competente pentru a lua decizii în legătură cu identificarea și înregistrarea victimelor", au denunțat autorii raportului.

Aceștia fac apel la autoritățile ungare să stabilească orientări pentru identificarea victimelor traficului de persoane și pentru a le acorda asistență, în afara zonelor de tranzit, în conformitate cu Articolul 12 al Convenției. În același timp, ei cer Ungariei să revizuiască procedurile de evaluare a vârstei solicitanților de azil și să asigure protecția copiilor.

Ministerul ungar de Interne a calificat în ce-l privește drept "nefondate" constatările raportului cu privire la expulzări colective și a respins de asemenea afirmațiile din raport în sensul că zonele de tranzit ar fi de fapt " un loc de privare de libertate", precizând că solicitanții de azil sunt liberi să plece oricând în Serbia. Așadar, libertățile celor din zonele de tranzit nu sunt încălcate, a conchis ministerul, care a mai menționat că guvernul ungar nu are informații oficiale privind "listele de așteptare" evocate în raportul GRETA și a respins totodată concluzia acestuia privind insuficiența tratamentului psihologic și a protejării minorilor.