Victoria Roșa a menționat că, la căpătarea independenței țării, spiritul era mult mai activ și mentalitatea era mai deschisă. Faptul că, mai apoi, Moldova s-a aflat în diferite spații de influență a provocat un impact asupra modului în care cetățenii țării gândesc. În pofida acestui fapt, impactul programelor NATO rămâne mare. Datorită suportului NATO, Moldova poate detașa militari în misiunile de pacificare. NATO nu impune o agendă, ci reiese din interesele țării, ceea ce este un mare avantaj pentru Moldova.

Natalia Stercul, director de program la Asociația pentru Politică Externă, a menționat că dilema alegerii geopolitice în fața căreia s-a pomenit Republica Moldova, dar și Ucraina, în a alege vestul sau a fi sub influența Rusiei, iar în consecință alegerea căii europene, a unit eforturile lor și a pus a pus fundamentul unei colaborări productive mai ales în 2017-2018. Ucraina este un important prieten comercial pentru Moldova, al treilea după România și Rusia. O întrebare delicată continuă să fie pachetul de angajamente dintre cele două țări, unde se merge după principiul „până nu este un acord, nu se implementează”.

În ceea ce privește Federația Rusă, Republica Moldova întotdeauna a privit-o ca pe un partener strategic, dar în zece ani au fost mai multe probleme. Semnarea Acordului de Asociere cu UE a provocat nemulțumirea Federației Ruse, de atunci a început stagnarea relațiilor cu Rusia, proces care a durat până în 2017. Cert este că venirea în 2019 a noii puteri la Chișinău a pus bazele dezvoltării strategice a colaborării cu Rusia, a menționat Natalia Stercul.

Ion Tăbârță, expert al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, s-a referit la relațiile cu România, menționând că, la nivel de guverne, relațiile au fost întotdeauna foarte bune. Baza acestor relații a fost Declarația comună din aprilie 2010 privind instituirea parteneriatului strategic de susținere de către România a vectorului european al Republicii Moldova. Din punct de vedere economic, România a devenit partenerul principal. La fel, desfășoară multiple proiecte în educație, infrastructură etc. Din păcate, consideră Ion Tăbârță, ceea ce face România în Moldova nu este acoperit informațional și reflectat.

Expertul a mai remarcat că vectorul vestic a fost vectorul principal de dezvoltare în perioada 2009-2019. Relațiile Republicii Moldova cu UE au trecut prin două faze de evoluție. Prima fază a fost în 2009-2014, până la semnarea și ratificarea Acordului de Asociere, perioadă în care s-a negociat DCFTA și liberalizarea regimului de vize. În a doua parte, în perioada 2014-2019, o serie de problemele care erau evidente încă la momentul negocierii Acordului de Asociere așa și nu au fost rezolvate. Este vorba despre problemele din justiție, cele legate de combaterea corupției. Apoi a apărut și furtul din sistemul bancar și anumite derapaje ale guvernării de la Chișinău în perioada 2017-2019.

Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului, s-a referit la relațiile Republicii Moldova cu SUA. În prima perioadă, țara era privită ca „istorie de succes”, perioadă care s-a terminat cu furtul miliardului și „închiderea mai multor uși”. A urmat perioada când politica externă a fost subordonată intereselor politice, iar apoi perioada de cinci luni ale Guvernului Sandu, unde s-a reușit mai multe vizite în SUA și a existat o reaccelerare a dialogului politic cu SUA. Cât privește organismele internaționale, precum ONU, GUAM și Consiliul Europei, politicianul spune că, în mare parte, ele au avut rol de supraveghere a Republicii Moldova și promovare a bunelor practici internaționale aici.

Sinteza analitică privind evoluția politicii externe a Republicii Moldova în perioada 2009-2019 este parte a proiectului „Cartea albă a politicii externe a Moldovei – Evoluția politicii externe a Republicii Moldova 2009-2019”, finanțat de Fundația Konrad Adenauer.