Experți: Securitatea energetică scăzută a Republicii Moldova este o mare vulnerabilitate națională, mai ales că e folosită ca o armă de șantaj
-
05 Decembrie 2024 14:03
Exodul masiv al populației, incertitudinea în contextul geopolitic regional și securitatea energetică scăzută, inclusiv utilizarea energiei ca armă de șantaj, reprezintă principalele provocări în dezvoltarea Republicii Moldova și în drumul său spre integrarea în Uniunea Europeană. Acestea sunt concluziile principale enunțate în cadrul unei mese rotunde în care academicieni în domeniul economic, securitate politică și energetică s-au referit la principalele riscuri și oportunități pentru Republica Moldova, transmite Radio Chișinău.
Alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană au scos în evidență vulnerabilitatea societății noastre în fața războiului hibrid și interferențelor externe, spune directorul Institutului Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, Victor Juc.
El avertizează că repetarea scenariului georgian, care a întrerupt procesul de aderare la Uniunea Europeană, generând în ultimele zile proteste împotriva noii guvernări pro-ruse, cu reacții violente asupra acestora din partea forțelor de ordine georgiene, reprezintă unul dintre cele mai negative scenarii pentru securitatea Rep. Moldova. Victor Juc subliniază riscurile pentru securitatea Republicii Moldova, mai ales în contextul viitoarelor alegeri parlamentare.
„Republica Moldova trebuie să continue parcursul european, altfel riscăm să fim aruncați la marginea proceselor integraționiste, iar următoarea deschidere cine știe când va fi. Într-o situație de o vulnerabilitate nemaipomenită, bombardată din exterior, prin mijloace de tip hibrid, Republica Moldova încearcă să facă față cât de cât acestor atacuri de tip hibrid. Nimeni nu și-ar dori repetarea georgiană, ca un președinte pro-european să fie asistat de un guvern anti Uniunea Europeană”, a menționat Victor Juc.
Securitatea energetică scăzută a Republicii Moldova constituie o altă mare vulnerabilitate națională, mai ales în contextul în care aceasta mai este încă folosită ca o armă de șantaj, menționează și Mihai Tîrșu, directorul Institutului de Energetică al Academiei de Ștințe a Moldovei. El s-a referit la creșterea independenței energetice a Republicii Moldova prin construirea liniilor electrice directe cu România, în următorii ani, dar și producerea energiei proprii și a celei din surse regenerabile până în 2030.
„Cel mai optimist este ca, până în anul 2050, să avem o producere de 80% a energiei electrice din resurse regenerabile, iar, în total, pe țară, cel puțin 40-45% să fie acoperite din surse regenerabile. Maxim, până în 2050, am putea importa energie electrică nu mai mult de 3%, ceea ce ar da o stabilitate energetică destul de mare, iar tendința este de a substitui, mai ales, încălzirea spațiilor cu energie electrică în loc de gaz, ceea ce înseamnă implementarea noilor tehnologii și eficientizarea consumului în clădiri”, a spus Mihai Tîrșu.
O altă mare amenințare la adresa securității sociale a Republicii Moldova este reprezentată de exodul masiv al populației active, scăderea natalității și îmbătrânirea populației. Cercetătorii estimează o creștere cu aproape 10 la sută a persoanelor de peste 65 de ani, reprezentând aproape 30 la sută din populație până în 2040.