Schimbările climatice evidente, care se manifestă pe parcursul ultimilor 20 de ani, determină și schimbarea abordărilor în agricultură, iar cea mai mare problemă pentru R. Moldova este seceta, a subliniat profesorul Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole:

„Agricultura are nevoie de un program complex de diminuare și adaptare la schimbările climatice care deja sunt existente, iar acestea sunt consecințe atât pentru plante, animale, cât și pentru oameni. Problema cea mai importantă pentru noi este seceta. Dacă seceta va fi de o durată mai mare, atunci este pericolul că va începe vegetația la culturile de toamnă: grâul, orzul, plante, dar și arbori. Agricultura contribuie de la 35 până la 37 procente din încălzirea globală. Noi nu trebuie să fim orientați doar la producție și profit înalt, dar în primul rând, la restabilirea fertilității solului, pentru că solurile noastre sunt bolnave și rănite. Avem nevoie de o nouă viziune agroecologică. Noi dominăm natura, ceea ce nu este corect”, a declarant Boris Boincean.   

Este foarte greu să ai rezultate bune în agricultură fără irigare, susține fermierul Sergiu Stefanco, din satul Ucrainca, raionul Căușeni. El a spus pentru Radio Chișinău că agricultorii trebuie să fie mai activi și mai uniți, pentru că probleme sunt comune:     

 „Dacă începând cu luna august până în luna decembrie, în zonele de centru și nord au căzut peste 250 de milimetri de precipitații, în zona de Sud-Est sunt până la 60 de milimetri de precipitații. Nivelul de precipitații este foarte scăzut, ceea ce este un factor decisiv și riscăm ca în anul 2023 să avem din nou secetă și atunci practic falimentează 90 la sută din agriculturi. În anul 2023 ar trebui agricultorii să țină cont de tehnologiile implementate pentru că s-a schimbat clima foarte mult și nu mai merge metoda clasică când se putea ara și existau precipitații abundente”, a declarat  Sergiu Stefanco.       

Agricultorii așteaptă un an mai bun, comparativ cu anul trecut, afectat grav de secetă. În același timp, expertul Boris Boincean, atenționează că cel mai mare pericol de compromitere a semănăturilor ar putea fi în martie-aprilie, când vegetația se intensifică, iar diferențele de temperaturi diurne și nocturne sunt mari.