Programul de activitate al Guvernului, întitulat „Moldova vremurilor bune”, constată mai multe disfuncționalități majore cu care se confruntă statul, precum calitatea scăzută a guvernării, sărăcia, numărul mic de locuri de muncă bine plătite sau infrastructura subdezvoltată.

Acesta propune un șir de măsuri prioritare pe termen scurt și pentru o perioadă de patru ani. În domeniul social, viitorul Guvern promite că va majora de la 1 octombrie pensia minimă care va ajunge la 2.000 de lei, iar în 2025, salariul mediu ar urma să fie cel puțin 15.000 de lei.

Guvernul Gavriliță promite să asigure un volum anual de investiții publice de până la 4,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, aproximativ 2 miliarde de lei pentru modernizarea și diversificarea economică a satelor; majorarea influxului de investiții străine până la 4% din PIB.

În domeniul justiție și anti-corupție, viitorul Guvern intenționează să asigure evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, reformarea Procuraturii Anticorupție după modelul DNA din România.

O prioritate-cheie a politicii externe a noii guvernări de la Chișinău o va constitui integrarea în Uniunea Europeană.

Guvernul își va intensifica activitatea în vederea consolidării parteneriatului strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și a dezvoltării de mai departe a relațiilor speciale privilegiate, bazate pe comunitatea de istorie, cultură și limbă, inclusiv prin desfășurarea ședințelor comune ale celor două guverne.

Programul propus de Natalia Gavriliță este destul de detaliat și foarte ambițios, dar își asumă un șir de angajamente care vor fi destul de greu de realizat, a comentat economistul Viorel Gârbu, menționând că nu este clar de unde va lua acești banii viitorul cabinet de Miniștri.

„Programul a formulat mai bine o parte de cheltuieli, precum alocațiile sociale, dar nu este clar cum PAS intenționează să genereze acești bani, sau cum va asigurarea creșterea atât de rapidă a economiei. PAS își asumă anumite obligații pe care nu e clar dacă va avea capacitatea să le execute”.

De aceeași părere este și analistul politic Ion Tăbârță. În opinia sa, Guvernul va miza pe sprijin extern, dar acesta va veni doar după realizarea reformelor.

„Sunt sigur că se mizează foarte mult pe susținerea din exterior, din partea UE, a României, pentru că o bună parte din cele propuse, Republica Moldova la moment pur și simplu nu dispune de resursele necesare pentru a le realiza. Însă, noi știm foarte bine că acest suport este condiționat de modul în care Republica Moldova se va mișca în realizarea reformelor și schimbărilor într-o serie de domenii-cheie pentru funcționalitatea instituțiilor statului”.

În structura Guvernului vor interveni unele schimbări. Astfel, Guvernul va fi compus din 16 membri și unul din oficiu – bașcanul Găgăuziei. Executivul va avea în componența sa 13 ministere față de nouă în prezent și doi vicepremieri fără portofoliu – în domeniul Reintegrării și pentru digitalizare. Partidul Acțiune și Solidaritate, care deține majoritatea parlamentară, și-a anunțat sprijinul pentru viitorul executiv. Deputații se vor întruni vineri în sesiune extraordinară pentru a acorda votul de încredere asupra listei și a programului de guvernare a Cabinetului de Miniștri condus de Natalia Gavriliță.