Educația revine în dezbaterile publice în contextul reformei administrației publice locale. Specialiștii susțin că ar exista mai mule acte normative care reglementează finanțarea cheltuielilor din domeniul educației preuniversitare, cu excepția educației preșcolare care, de asemenea, detaliază toate tipurile de cheltuieli finanțate din bugetul de stat. Unul din aceste acte normative se referă la finanțarea în baza costului standard per copil sau elev, iar un altul reglementează finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ.

Expertul Veaceslav Ioniță spune că finanțarea trebuie să fie efectuată și în funcție de coeficienți, formula de calcul în Rep. Moldova fiind foarte rigidă. Expertul recomandă ajustarea planificării bugetului prin identificarea acestor coeficienți, după modelul polonez.

„Coeficientul de ajustare îți permite să îți îmbunătățești sistemul de finanțare reieșind din niște situații specifice. Vă dau unul: minoritățile etnice, șarja este cu două ori mai multe pe săptămână decât la școlile cu predare în limba română. Ei au cu două discipline mai mult, fiind cu aproape 10% în plus. Întrebarea firească a minorităților etnice este din ce cauză noi trebuie să avem o încărcătură de două ori mai mare și să primim aceeași finanțare. Și noi pe loc gol creem tensiuni acolo unde nu trebuie să fie. În cazul legislației, coeficientul de ajustare trebuie să se prevadă cu 10% mai mult.”, a spus  Veaceslav Ioniță.

În sistemul actual al finanțelor publice locale, bugetele raioanelor au un grad de autonomie extrem de limitat. Doar 3,6% din veniturilor lor sunt formate din impozite și taxe proprii, iar 94,5% din finanțare de la bugetul central. Administrațiile publice locale de nivel unu și doi  au nevoie de mai multă autonmie în luarea deciziilor, a subliniat  reprezentanta APL, Elena Voloc:   

„Principiul autonomiei oferă posibilitatea autorităților celor care au capacitatea, dorință și au necesitate să ofere să creeze acele dorințe în dependență de localitatea pe care o conduc. Și aceste decizii trebuie să fie la nivel local. După mine este cumva neclar, pe de-o parte este o competență națională care trebuie să fie delegată la nivelul I, pe de altă parte în soluțiile și recomandările cu care veniți, spuneți că ar trebui să se dea această putere de decizie în deschiderea, închiderea instituțiilor, și așa mai departe.”, a declarat  Elena Voloc.

Experții din Coaliția pentru Descentralizare au propus excluderea articolelor ce vizează responsabilitățile APL-urilor de nivel unu și doi în ceea ce privește construcția, gestionărea, întreținerea și echipărea instituțiilor preșcolare și extrașcolare, inclusiv a instituțiilor cu regim specific de funcționare: gimnazii cu internat, gimnazii cu profil artă sau sport.