Patenta de întreprinzător le permite micilor antreprenori să facă excepție de la cadrul legal, fiscal și antreprenorial obișnuit. În timp, avantajele oferite de patentă s-au dovedit a fi în detrimentul intereselor statului, generând riscuri și premise nefaste pentru dezvoltarea social-economică a țării. „Cu toate acestea, prevederea va fi prelungită cel puțin până la mijlocul anului 2023, asta chiar dacă este percepută ca fiind generatoare de riscuri semnificative pentru economie”, menționează Grigore Vieru.

În proiectul de lege privind modificarea unor acte normative de politică fiscală și vamală pentru anul 2023 se propune ca termenul privind activitatea de comerț în baza patentei de întreprinzător să fie prelungit până la 1 iulie 2023. De această dată, autorii proiectului spun că este o măsură care vine în susținerea acestor contribuabili. Și anume, de a-i ajuta să treacă mai ușor peste sezonul de iarnă 2022-2023, în contextul creșterii prețurilor la resursele energetice”.  Grigore Vieru spune că, spre deosebire de patenta de întreprinzător, activitatea independentă oferă mai multe avantaje pentru dezvoltarea afacerii, iar acestea vor fi și mai multe în anul 2023.

„Parlamentul a acceptat un ultim amendament la politica fiscală. El se referă la reducerea poverii birocratice și administrative privind activitatea independentă. Astfel, aceasta va fi mai atractivă pentru persoanele care aleg acest regim prin simplificarea procedurii de raportare, a evidenței contabile și eliminarea unor documente. Mai mult, va fi majorat pragul vânzărilor de la 600 de mii de lei până la 1 200 000 de lei (sau chiar eliminarea acestuia în timp). Asta va crea mai multe avantaje pentru dezvoltarea micilor afaceri. Totodată, va fi menținută suma minimă a impozitului pe venit - 3000 de lei anual”, adaugă expertul.

Grigore Vieru mai spune că, dincolo de avantajele oferite de regimul de activitate independentă, se observă impactul pozitiv al acestuia privind încasările la bugetul de stat. „Astfel, în anul 2021 suma impozitului pe venitul persoanelor fizice ce desfășoară activități independente (1891 persoane) a constituit 4,5 mln lei, ceea ce echivalează cu suma taxei percepută de la 5630 deținători de patentă. În primele nouă luni ale 2022, impozitul pe venit din activitatea independentă se estimează 3,8 mln lei  și 4,3 mln din taxa pentru patentă. Ultimele date ne arată că la 30 noiembrie a.c. din activitatea independentă (1916) suma impozitului pe venit era de 4,3 mln lei”, se arată în aceeași analiză.

Analistul în politici publice vine cu câteva recomandări în contextul periclitării evaziunii fiscale care se referă la „crearea de către SFS a campaniilor de promovare a activității independente, trecerea de la patenta de întreprinzător privind comerțul la activitatea independentă sau alte forme de organizare prevăzute de lege, monitorizarea și controlul mai riguros din partea instituțiilor abilitate de stat a comercianților care desfășoară activitate comercială în bază de patentă prin intermediul controalelor planificate și în bază de risc, identificarea noilor măsuri privind protecția consumatorilor. Eliberarea de acte confirmative privind achiziția, precum și elaborarea de către stat a unor mecanisme de susținere a deținătorilor de patentă în procesul de tranziție spre alte forme de organizare”.

În raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție (CNA) din 2016 asupra nivelului coruptibilității privind inițiativa legislativă de a prelungi termenul activității de comerț în bază de patentă, este menționat că „la etapa actuală activitatea de comerț desfășurată în bază de patentă este un segment vulnerabil la manifestările de corupție. În același timp, datorită patentei este creat un mediu favorabil pentru fraudarea domeniului fiscal prin eschivarea de la achitarea taxelor și impozitelor, simplificarea procedurilor de evidență și raportare.”

Potrivit CNA, promovarea în continuare a patentei în domeniul comerțului cu amănuntul poate afecta negativ dezvoltarea economică a statului din cauza lacunelor acestei forme de activitate, în special prin lipsa de transparență cu privire la evidența și raportarea din partea agenților economici.