Dimpotrivă, Expert-Grup asigură că datoria de stat externă este sub nivelul pe care Moldova și l-ar putea asuma fără a-și pune în pericol sustenabilitatea macrofinanciară și indică un acces limitat la finanțare externă pentru țară. Potrivit centrului analitic, datoria de stat externă se ridica la 2,678 miliarde de dolari (49,064 miliarde de lei) sau 19% din PIB la 31 martie 2022 (plafonul este de 55%), scrie Infomarket.

Raportul dintre acesta și exporturile anuale de bunuri și servicii a fost de 57% (limita de 240%). În același timp, datoria internă s-a ridicat la 33 miliarde 635 milioane lei (14% din PIB). Astfel, datoria de stat totală (internă și externă) a fost de 82 miliarde 699 milioane lei (33% din PIB). Potrivit previziunilor FMI din luna mai, până la sfârșitul anului 2022, datoria totală se va ridica la 38% din PIB, iar până la sfârșitul anului 2023 - 41%.

Astfel, se preconizează că datoria de stat externă va rămâne cu mult sub limita de 55%, chiar dacă se iau în considerare toate împrumuturile externe anunțate. De asemenea, Expert-Grup subliniază că serviciul datoriei de stat externe nu este prea costisitor.

Ratele dobânzilor pe care Moldova le plătește instituțiilor financiare internaționale sunt, de obicei, stabilite în condiții favorabile și sunt scăzute (sau chiar negative, dacă se ia în considerare inflația).

Rata medie a dobânzii la datoria de stat externă din ultimii ani este de 1,2-1,6% pe an, ceea ce este mai mică decât rata medie de creștere economică (3-4% pe an, cu excepția anului 2020), ceea ce înseamnă că capacitatea noastră de serviciu a datoriei de stat externe crește mai repede decât capacitatea de serviciu.

De asemenea, rata medie a dobânzii ”tacită” la care Guvernul se împrumută de peste hotare este mai favorabilă decât rata medie a dobânzii la creditele în valută aplicată pe piața internă de către băncile comerciale din Moldova (4-5% în ultimii ani).

În ansamblu, serviciul datoriei de stat externe, inclusiv rambursarea împrumutului și plata dobânzilor, a constituit în ultimii ani 5-6% din veniturile bugetului de stat, ceea ce este considerabil mai mic decât nivelul critic de 23% recomandat de FMI și Banca Mondială.