Într-un interviu pentru Radio Chișinău, realizat de Cristina Popușoi, experta atrage atenția și la faptul că Republica Moldova rămâne în continuare vulnerabilă din punct de vedere al securității energetice.

Cristina Popușoi: În situația actuală, cum ar trebui să reacționeze autoritățile de la Chișinău la această potențială criză de securitate la nivel regional? Noi suntem în vecinătatea imediată a Ucrainei și aceste lucruri s-ar putea resimți aici.

Angela Grămadă: În ultimii ani Ucraina și-a schimbat optica prin care privește Republica Moldova și conflictul din Transnistria și are o cu totul altă tactică sau strategie față de amenințările la care este supusă Republica Moldova. Practic au început să fie mult mai atenți la evenimente, actori interni, zone de risc, instrumente de propagare a mesajelor manipulatorii din societatea din Republica Moldova. Cred că Republica Moldova rămâne în urmă și nu a analizat încă eficient, sau nu a analizat în întregime, care este acel spectru de vulnerabilități și amenințări hibride la care este supusă Republica Moldova prin vecinătatea pe care o are cu Ucraina. Pentru că amenințările vin și pe linia transnistreană, amenințările vin și prin regiunea Odessa adică ieșirea noastră la Marea Neagră. Amenințările vin și prin acele mijloace de informare în masă care sunt controlate sau coordonate din afara țării și promovează interesele Federației Ruse, prin intermediul actorilor politici care dețin controlul asupra acestor mijloace de informare.

În continuare suntem destul de slab pregătiți pentru a promova politici în domeniul energetic, de exemplu, care să ne permită să putem avea alternative la   resursele de energie din Federația Rusă. Trebuie să mai înțelegem că dacă Nord Stream 2 este lansat, ucrainenii au spus de mai multe ori, și au atenționat nu doar oficialii europeni, a fost un mesaj și prin vecinii săi, că în momentul în Nord Stream 2 este lansat, Rusia ar putea să nu mai aibă nevoie de conductele de gaze naturale care trec prin teritoriul Ucrainei și atunci, nefiind importantă această infrastructură energetică, Rusia nu mai are de ce să nu treacă acele linii roșii și să îi impună Ucrainei să accepte discuțiile cu separatiștii din estul țării și multe alte chestii, adică interferențe în procesul decizional politic de la Kiev.

Republica Moldova, chiar dacă a reușit să negocieze un nou contract, sau prelungirea livrării gazelor naturale, și am amânat cumva implementarea Pachetului Energetic III,  trebuie să înțeleagă faptul că riscurile în continuare sunt acolo și că ceea ce ne-au angajat să facem, fără a cunoaște exact toate detaliile și subtilitățile acelor negocieri, ar putea să ne coste în viitorul apropiat,  dacă nu reușim să diversificăm aprovizionarea cu gaze naturale a țării.