„Numărul mare al liderilor europeni prezenți la Washington transmite un semnal clar de solidaritate și sprijin ferm pentru Ucraina. Acest fapt demonstrează că strategia lui Putin de a diviza statele europene nu dă rezultate. Mai mult, implicarea lor activă în discuții arată că Europa își asumă un rol decisiv în conturarea viitoarelor garanții de securitate, subliniind că acestea trebuie să fie solide, colective și bine definite, astfel încât Ucraina să nu mai rămână vulnerabilă în fața unei noi agresiuni”, a spus expertul.

Cel mai discutat subiect al întâlnirii de la Washington a vizat garanțiile de securitate pe termen lung pentru Ucraina, oferite de SUA și aliații europeni, propuse chiar la inițiativa Statelor Unite. Aceste garanții ar putea fi similare cu mecanismul prevăzut de Articolul 5 NATO: „un atac asupra unui stat este considerat un atac împotriva tuturor”. În discuție este și posibilitatea desfășurării unui contingent militar european sau chiar si american pe teritoriul ucrainean.

„Totuși, există scepticism. Istoria recentă arată că Ucraina a mai primit garanții - inclusiv din partea Rusiei, în 1997 - dar acestea au fost încălcate brutal de Moscova, atât în 2014, cât și în 2022. De aceea, oficialii ucraineni vor insista ca viitoarele angajamente să fie precise, detaliate și imposibil de eludat, și cel mai important este ca Federația Rusă să nu fie parte a acordului”, mai spune Grigore Guzun. 

Ca parte a acestor garanții, Statele Unite și Ucraina pregătesc un pachet militar de 90 de miliarde de dolari. Acesta prevede ca Ucraina să achiziționeze aeronave moderne și sisteme avansate de apărare, iar SUA să cumpere drone produse pe teritoriul ucrainean - un schimb ce ar consolida cooperarea militară și industrială bilaterală.

Grigore Guzun susține că un element „surprinzător” al evenimentului este faptul că, în timpul întâlnirii lui Trump cu Zelenski, Putin i-a transmis președintelui american că ar fi dispus să aibă o întrevedere directă cu președintele ucrainean.

„Acest gest este semnificativ, în condițiile în care până acum Putin a evitat constant o confruntare diplomatică directă cu Zelenski”, subliniază expertul.

Potrivit declarațiilor premierului italian Giorgia Meloni, după trei ani de război, Vladimir Putin transmite semnale că ar fi dispus să discute un acord de pace, întrucât s-a blocat în Ucraina, fapt confirmat de realitatea de pe front. Această întâlnire ar putea fi urmată de o intilnire trilaterala cu Donald Trump.

Citiți și: Moscova anunță că acceptă o întâlnire trilaterală Trump-Putin-Zelenski, dar pune condiții: „Nu pentru ca cineva să scrie în ziare a doua zi dimineață”

„Ideea unei astfel de întâlniri poate indica faptul că ambele părți au făcut anumite concesii în pozițiile lor de negociere în ultima perioadă. Totuși, cunoscând maniera în care Putin procedează, există riscul ca, pe parcurs, Kremlinul să înainteze noi condiții în defavoarea Ucrainei, blocând astfel materializarea întrevederii. Dacă însă întâlnirea va avea loc, ea ar putea reprezenta un pas real spre un acord de pace”, a  menționat Grigore Guzun.

Un alt punct intens discutat a vizat problemele umanitare: soarta copiilor ucraineni răpiți de forțele ruse și necesitatea unui schimb general al prizonierilor de război. Ambele subiecte au fost ridicate de partea ucraineană ca priorități urgente, care nu pot fi amânate în cadrul unui eventual proces de pace.

În următoarele zece zile urmează să fie definitivate textele privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. În paralel, se lucrează la pregătirea unei întâlniri directe între Putin și Zelenski. Comunitatea internațională privește cu prudență, dar și cu speranță aceste evoluții, spune expertul.

„Indiferent de forma pe care o vor lua negocierile, un lucru rămâne cert: orice încercare de a pune capăt războiului trebuie să ducă la o pace justă, acceptată de Ucraina și conformă normelor dreptului internațional. O pace care să nu fie o simplă „pauză” între conflicte, ci o garanție reală de securitate și stabilitate pentru întreaga regiune”, conluzionează Grigore Guzun.