După ce la 1 martie premierul Pavel Filip dădea asigurări că lucrările de construcție a gazoductului vor începe odată ce vor permite condițiile meteo, adică în lunile mai-iunie, acum oficiali guvernamentali vorbesc de sfârșitul verii sau chiar începutul toamnei. Pavel Filip și ministrul Economiei Chiril Gaburici au avut întrevederi cu ministrul Economiei al României, Dănuț Andrușca, cu care au discutat inclusiv despre extinderea gazoductului Iași-Ungheni. 

Chiril Gaburici a anunțat că la sfârșitul verii vor fi efectuate deja lucrări pe șantier. Iar în cadrul discuțiilor cu Pavel Filip s-a menționat că lucrările vor demara cel târziu în luna septembrie. 

Aceste amânări ar fi cauzate de mai multe motive, inclusiv financiare, chiar dacă Guvernul a semnat două contracte de împrumut cu BERD și BEI, a comentat pentru Radio Chișinău expertul în energetică, Ion Muntean. În același timp, el admite și piedici din partea Gazpromului, care ar fi procedat la fel și în cazul construcției tronsonului Iași-Ungheni.

„Nu este un secret faptul că anume rezistența Gazpromului a făcut ca acest  proiect, inclusiv interconexiunea Iași-Ungheni a fost finalizată atât de târziu. Pe parcursul a opt ani practic nu s-a reușit să se progreseze pe acest segment. Judecând după realitățile anterioare sigur că putem presupune că Gazpromul ar putea opune rezistență și în prezent”, spune Ion Muntean.

Gazoductul Ungheni-Chișinău va fi o continuare a conductei Iași-Ungheni, inaugurată în 2014. Atunci autoritățile declarau că extensia până la Chișinău urma să fie finalizată până la sfârșitul anului 2016, după care termenul a fost extins până în 2018, iar în prezent se vorbește despre anul 2019 ca termen limită.

Construcția conductei până la Chișinău va costa aproximativ 130 de milioane de euro, dintre care 80 de milioane vor reprezenta împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și un grant de 10 milioane din partea Comisiei Europene.

Autoritățile de la Chișinău au declarat construcția gazoductului ca utilitate publică de interes național și a fost adoptată o lege care ar permite urgentarea lucrărilor, inclusiv prin simplificarea procedurii de expropriere a terenurilor pe care va trece conducta. Chișinăul susține că vrea să urgenteze lucrările, fiind îngrijorat și de intenția Gazprom-ului de a sista tranzitul de gaze prin Ucraina după 2019.