Potrivit lui, deja există ”semnale privind corectitudinea scrutinului, care poate fi pusă la îndoială. Însăși modificarea legislației, trecerea la sistemul electoral mixt conține lacune grave, care creează condiții inegale, inechitabile pentru concurenți. Acest lucru se va resimți ulterior”, a conchis Pavel Postică.

Portalul Report.md publică un articol de pe DW, referitor la crearea Blocului electoral ACUM, format din Platforma DA și PAS, pentru care și-au anunțat susținerea și PLDM, PL, PUN și PLR.

”Luni, în momentul în care liderii blocului ACUM au mers la Comisia Electorală Centrală să depună dosarul pentru înregistrarea entității politice, guvernarea a încercat să înăbușe mediatic evenimentul cu desecretizarea și publicarea unui raport în baza căruia liderii opoziției ar putea fi învinuiți de trădare de patrie”, notează publicația și continuă: ”O comisie de anchetă a Parlamentului, constituită din deputați aserviți PDM, a stabilit că Maia Sandu și Andrei Năstase ar fi zburat la Bruxelles, la Parlamentul European, cu bilete de avion achitate de Fundația „Open Dialog”. Acțiunile fundației conduse de Ludmila Kozlowska sunt calificate în raportul citat ca fiind „activități de inteligență diversionistă străină îndreptată împotriva Republicii Moldova”, documentul fiind transmis Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. În baza acestuia, liderii opoziției sau chiar blocul ACUM în totalitate ar putea fi scos din cursa electorală, iar în acest caz justiția controlată politic ar elibera eșichierul politic sateliților puterii oligarhice, care a capturat statul”, observă publicația.

Liderul Partidului Comuniștilor, fostul președinte Vladimir Voronin, consideră că vizitele frecvente ale lui Igor Dodon în Federația Rusă sunt o „plimbare din contul statului și a oamenilor”, pe motiv că șeful statului nu semnează niciun document pentru relațiile bilaterale moldo-ruse, scrie publicația Adevărul. Liderul comuniștilor a mai declarat în cadrul emisiunii ”Adevărul Live” că socialiștii speculează pe dimensiunea politicii proruse pentru a acumula mai multe voturi.  Despre Igor Dodon, Voronin mai susține că acesta „niciun pas nu face fără a coordona activitățile cu Democrații” lui Vlad Plahotniuc. În plus, Voronin admite scenariul că, după alegerile din 24 februarie, PSRM și PDM ar putea forma o alianță de guvernare, mai scrie Adevărul.

”Voronin cel volubil, Timofti cel tăcut”, își intitulează Iulian Ciocan articolul pentru Europa Liberă. El face comparație între cei doi foști președinți ai Republicii Moldova, care se manifestă diferit după încheierea mandatelor lor.

”Bunăoară, în august, Vladimir Voronin a declarat, într-un interviu, că „RM nu s-a realizat ca stat independent și e capturată de corupți”. Nu e mare descoperire asta, toată lumea știe că R. Moldova e o ambarcațiune șubredă, dar important e aici faptul că un fost președinte păstrează o relație cu publicul, că vrea să le zică ceva oamenilor. Domnul Timofti, după toate probabilitățile, nu mai are ce să le spună. A tăcut chiar și atunci cînd, în calitatea sa de jurist, ar fi putut să formuleze o opinie despre invalidarea alegerilor din capitală”, observă autorul.

Ziarul de Gardă a încercat să afle de ce Guvernul a numit un judecător la Curtea Constituțională abia la 9 luni după ce  funcția a rămas vacantă, după ce Victoria Iftodi a fost numită atunci ministru al Justiției. „A fost o decizie asumată de Guvern”, se arată în răspunsul primit din partea executivului, în care se mai argumentează că Înalta Curte ”a activat în tot acest timp în regim obișnuit, conform legii, dat fiind faptul că era un număr suficient de judecători care asigurau deplina funcționalitate instituției”. Solicitând mai multe detalii despre cum a fost luată această decizie și de ce tocmai acum a fost numit Reșetnicov, serviciul de presă al Guvernului a răspuns că nu poate oferi mai multe detalii. Totuși, potrivit Sorinei Macrinici, directoare de Program în cadrul Centrului de Resurse Juridice, ultimii doi judecători constituționali numiți de Guvern au fost numiți prin concurs, mai notează publicația.

Portalul de limbă rusă Newsmaker publică un articol despre victimele agresiunilor sexuale și modul cum sunt tratate acestea de către autorități. ”Durere, umilință, teamă – sunt sentimentele pe care le-au trăit victimele agresiunilor sexuale și pe care le re-trăiesc din nou și din nou. Dar în loc să le susțină, societatea le pune  etichete, poliția nu le poate proteja în toate cazurile, iar oamenii apropiați deseori refuză să le înțeleagă și să le sprijine. De aceea, victimele violurilor deseori nici nu se mai adresează poliției, pentru a nu ajunge să fie ridiculizate și hărțuite. Iar agresorii, în acest mod, evită pedeapsa”, constată jurnaliștii de la Newsmaker, care analizează datele oficiale, cele ale societății civile și mărturii ale victimelor.