„Avem un partid la guvernare, PAS, care se prezumă, apriori, practic, singura formațiune politică, care nu este coruptă. Și această prezumție de necorupere îi justifică PAS-ului dreptul de a renunța la concursuri pentru numiri în funcții, și, pe propria răspundere, de a numi conducătorii ai practic tuturor instituțiilor, inclusiv ai celor care sunt menite să prevină și să combată corupția. De ce? Răspunsul este foarte simplu, „pentru că noi ne prezumăm necorupți, apriori, iar ceilalți care au fost la guvernare îi prezumam că puteau să fie legați cumva cu actele de corupție”. De aceea PAS-ul își asumă răspunderea că va combate corupția. Și aici apar câteva întrebări. Dacă PAS își asumă această răspundere, noi, cetățenii, trebuie să fim siguri că asumarea răspunderii va fi una de succes, pentru că, dacă PAS eșuează în combaterea corupției, din cauza lipsei cadrelor sau a altor motive, metoda lui face cetățenilor un mare deserviciu. Pe lângă faptul că nu ați reușit să preveniți și să combateți corupția, voi veniți cu un exemplu, de renunțare la concursuri, pe care îl vor prelua succesorii voștri la guvernare, - a subliniat Igor Boțan, - Deci, PAS are o sarcină foarte dificilă. Deocamdată, nimeni nu pune la îndoială că sunt bine intenționați, dar eu nu înțeleg care este totuși strategia”,

„Recunoaștem cu toții că avem deficit de cadre, deficit de oameni, asta e Republica Moldova, în care tradițional „blat”-ul, șmecheriile au fost cultivate în această parte a lumii. Pe de altă parte, oamenii ambițioși, tinerii cu capacități părăsesc Republica Moldova. Și atunci întrebarea: cum găsiți cadrele? Și au fost diferite propuneri. O abordare complexă în privința altor partide, care pot avea cadre bine pregătite, care ar putea fi cooptați. Nu vedem din partea PAS-ului ca să le spună oponenților politici că lupta cu corupția este o sarcină comună, deci, putem deschide ușile persoanelor din alte platforme politice, foștilor demnitari și funcționari publici, care nu s-au compromis anterior, când a existat situația statului capturat”, a punctat Igor Boțan.

În opinia expertului, abordările PAS în privința combaterii corupției sunt corecte, dar, atunci când e vorba de vetting, pre-vetting, e nevoie de o certitudine că oamenii din procuratură, justiție, își leagă viitorul profesional de politicile pe care le promovează. „Dacă ajungem la concluzia că există corupție, că trebuie să se facă curățenie, e ok, dar problema e cu cine se face această curățenie. Partidul de guvernământ ar trebui, prin metodele de care de dispune, să găsească în cadrul acestor instituții niște nuclee de oameni corecți, onești, să vadă dacă cei care nu au comis crime, nu au fost implicați în scandaluri, să poată fi recuperați cât se poate de rapid, astfel încât acest nucleu să crească până la dimensiuni care i-ar oferi partidului de guvernământ posibilitatea să se sprijine pe aceste nuclee, din cadrul acestor instituții, iar guvernarea, cu instrumentariul pe care îl are la dispoziție - numirile, modificarea legislației - să creeze un cadru complex, astfel încât să avem cu toții certitudinea că cei care sunt vizați în procesul de reformare pun umărul, iar astfel își creează un viitor profesional pentru ei și pentru instituția din care fac parte”, a specificat Igor Boțan.

Potrivit expertului, partidul de la guvernare nu explică suficient de clar cetățenilor că procesul de combatere a corupției este unul de lungă durată și că acceptă în acest proces oameni și din alte partide politice, dar și reprezentanți ai societății civile. „Am senzația că partidul de guvernământ ar putea să nu-și atingă izbânda. Iar aceste precedente vor putea fi utilizate de succesorii de la guvernare, care s-ar putea să fie rău intenționați. Societatea se pronunță pentru combaterea corupției. Ceea ce îmi doresc eu ca cetățean e ca PAS-ul să se deschidă spre cooperare cu opoziția parlamentară și cu cea extraparlamentară pe domeniile care sunt de interes major pentru societate”, a conchis Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Combaterea corupției în Republica Moldova: între obiective, procese și efecte” este ediția a 224-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.