Producția internă de energie electrică nu este suficientă, importurile costă mult, iar liniile de interconexiune, deși multe, nu pot asigura transportul unor volume mari de energie electrică, din cauza unor probleme de ordin tehnic, printre care și faptul că Linia Electrică de Înaltă Tensiune prin care putem importa energie din România și Uniunea Europeană, trece prin centrala din regiunea separatistă transnistreană, mai spune  expertul pe probleme de energetică.

Planul Chișinăului pentru această iarnă, ia în calcul și o posibilă întrerupere totală a livrării de gaze din partea concernului rus Gazprom către regiunea transnistreană. În acest context modul în care Chișinăul va putea interveni pentru a ajuta consumatorii casnici vulnerabili din stânga Nistrului, ridică anumite semne de întrebare spune Ion Preașcă.

„Desigur, e totuși bine că se face o anumită planificare dar ajutorul acesta nu poate fi dat așa, aiurea. Ne bazăm pe date pe care o să ni le dea autoritățile de acolo?

În doilea rând, gazul, cine îl va distribui? Oricum va trebui să îl dai prin Tiraspoltransgaz.  Noi nu gestionăm această întreprindere, nu știm cum este administrată.

Încă un aspect, ei s-au obișnuit să consume gaz fără probleme. De exemplu, limite sunt doar la 450 de metri cubi pe lună. O să putem să compensăm tot acest volum? Îmi pare o sumă uriașă. Ar trebui să avem cumva acces la sistemul lor de evidență. Nu am auzit însă să există o colaborare în acest sens în vederea unui schimb de date pentru a vedea cât consumă, mediu, o gospodărie din regiunea transnistreană”, a menționat Ion Preașcă.

Pe termen scurt, malul drept al Nistrului își va putea asigura o mai mare independență față de centrala de la Cuciurgan, odată cu construirea liniei electrice aeriene de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, directă cu România, potrivit lui Ion Preașcă.

Totodată, în contextul în care reconstrucția infrastructuri energetice ucrainene distruse de armata rusă, înseamnă investiții pe o durată de zeci de ani, Rep. Moldova nu mai poate miza pe statul vecin, ci mai degrabă viceversa.  Chiar dacă Rep. Moldova se află într-o situație mai bună față de toamna anului 2022, persistă  încă multe riscuri mai constată expertul în probleme de energie, Ion Preașcă:

„Desigur, acum e o situație mai bună, fiindcă, de exemplu, prețurile la gaze ajunsese la finele lunii septembrie 2022, la peste două mii de dolari per mia de metri cubi. Acum e în jur de 400 de dolari. E o diferență foarte mare de prețuri. S-a reușit o mică reconfigurare, s-au testat achizițiile, s-au făcut anumite stocuri de rezervă- lucrări și operațiuni care arată că noi suntem ceva mai bine pregătiți. Doar că sunt, în continuare, riscuri. În toamna lui 2022 ne puneam speranța în sistemul ucrainean, dar rușii au lovit exact în sistemul lor energetic și Rep. Moldova a devenit atunci încă mai vulnerabilă.

Acum nu ne mai punem speranță în sistemul ucrainean. În situații de urgență Ucraina singură va avea nevoie de energie. Acesta e încă un factor care arată că Rep. Moldova trebuie să întreprindă ceva, ca să putem ajuta și Ucraina, chiar și câștiga niște bani, dacă o să avem o centrală proprie”, a spus jurnalistul economic. 

Amintim că miercuri, 2 octombrie, Guvernul a aprobat Planul de măsuri pentru pregătirea națională de sezonul de încălzire din această iarnă.

Primul scenariu luat în calcul de autoritățile de la Chișinău este cel existent, în care sunt alocate regiunii transnistrene cele 5,7 mil. m3 /zi livrate de Federația Rusă, inclusiv în scopul producerii energiei electrice pentru malul drept.

Al doilea, prevede măsuri în cazul în care concernul rus decide stoparea livrărilor de gaze naturale în baza contractului existent începând cu întâi ianuarie 2025.