”Comisia de Anchetă a furtului miliardului face o greșeală când abordează evenimentele anului 2013 din perspectiva anului 2019”, a menționat Valeriu Lazăr în cadrul Clubului Presei Economice, potrivit sursei citate.

El spune că atunci era de neconceput ca cineva să privatizeze banca doar pentru a o devaliza. ”La ce om sănătos la cap îi putea trece prin gând că cineva o să vină să-și omoare propriul copil. Am făcut o comparație: nu poți învinui dealerul auto că a vândut un automobil unui cetățean cu acte în regulă, iar acesta ulterior s-a îmbătat și a intrat în mulțime”, a exemplificat ex-ministrul, adăugând că și-a propus suportul Comisiei de Anchetă pentru ca aceasta să înțeleagă cum s-a ajuns la privatizarea BEM din 2013.

Potrivit ex-ministrului au existat două episoade mari – anul 2012-  începutul lui 2013, când a fost dată prima lovitură de vreo două miliarde și ulterior, luna noiembrie 2014, după cum spune raportul Kroll.

Pentru Lazăr este o enigmă faptul că după  2013, atât la Banca de Economii cât și la Aeroportul Internațional Chișinău a ajuns același proprietar – Ilan Șor.

”Cred că și pentru mulți dintre decidenții de atunci asta a fost o surpriză mare, dar nu am cum să știu ce s-a întâmplat”, a spus acesta deși nu crede că Șor a organizat de unul singur această operațiune. ”Le-am spus și celor de la comisie să sape mai adânc deoarece n-are cum Șor să fie inginerul la toată construcția asta. Cred că și la momentul privatizării BEM, și la cel al concesionării aeroportului, nici Șor nu știa ce-l așteaptă. La acel moment știam că minoritarii au o înțelegere prealabilă cu una din acele două bănci mari rusești pentru această primă parte a tranzacției”, spune Lazăr.

Ex-ministrul spune că sarcina privatizării era doar să închidă acea gaură imensă din conturile băncii ce aparținea la acel moment statului. ”La finele lui 2012 la BEM existau credite neperformante de 1,4 miliarde de dolari, ce reprezenta 55% din portofoliul de credite, nu era vorba despre câteva sute de milioane. La acestea sau mai adăugat niște gajuri fără valoare de circa 600 milioane de lei. Era deci vorba despre două miliarde de lei. De unde a apărut Șor nu pot să știu. Și la aeroport nu pot spune cum a apărut Șor, deoarece când am plecat de la minister (2014), acolo era cu totul altă structură. Dar chiar nu cred că Șor era artizanul la toată epopeea asta.”, consideră ex-ministrul.

Potrivit lui, furtul miliardului n-a fost o operațiune sofisticată după cum se crede. ”Ce-i sofisticat acolo? Au ridicat procentele la depozite, a dat lumea buluc cu banii pe care i-au împrăștiat prin creditele neperformante. Ce-i genial aici, mă rog? Pur și simplu e obraznic de tot, așa de obraznic că la un om normal nici nu-i poate trece așa ceva prin cap”, spune el.

Citiți continuarea pe Economica.net