1.Difuzarea la postul de televiziune TVM 1, în data de 15 ianuarie 2021, în intervalul orar 19.30 – 20.55, a lungmetrajului Un bulgăre de humă, (România, 1989, 84 min), regia Nicolae Mărgineanu. Producător Casa de filme 4;

2. Expoziția EMINESCOLOGIA LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI TREI (postată pe site-ul icr.ro și la adresa de Facebook a ICR Chișinău), care va cuprinde prezentarea în imagini a celor mai importante ediții din opera eminesciană, noile investigații eminescologice și traducerile din opera marelui poet realizate la începutul acestui mileniu;  
postarea la adresa de Facebook a ICR Chișinău, sub formă de link, a concertului extraordinar al Orchestrei Române de Tineret susținut la Ateneul Român în data de 30 noiembrie 2020, sub bagheta lui Cristian Mandeal. Concertul va putea fi vizionat în perioada 15–17 ianuarie 2021;

3. Manifestarea omagială În raza gândului etern, organizată în data de 15 ianuarie 2021, de ICR Chișinău, Centrul Academic Internațional Mihai Eminescu, Academia de Științe a Moldovei, Biblioteca Municipală „P. Hașdeu” și Institutul de Filologie Română „B.P. Hașdeu”,  eveniment ce se va desfășura la Centrul Academic Internațional Mihai Eminescu din Chișinău, se va transmite în mediul online, cu începere de la orele 12.00  și cuprinde comunicări prezentate de academicienii Ion Tighineanu, Mihai Cimpoi și Valeriu Matei,  prezentări de noi ediții din opera eminesciană, noi studii critice și reviste consacrate operei Poetului Național.

Filmul Un bulgăre de humă, este o producție românească din 1989, regizată de Nicolae Mărgineanu după un scenariu de Mircea Radu Iacoban. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Dorel Vișan, Adrian Pintea, Mioara Ifrim și Maria Ploae. Este singurul lungmetraj care a adus în prim-plan prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă. Mihai Eminescu este cel care încearcă să-l convingă pe Creangă că deține un talent deosebit. Poetul, însă, are alte probleme, fiind implicat într-o imposibilă poveste de dragoste cu Veronica Micle... Eminescu și Creangă, personaje de film, prind viață împrumutând chipurile unor actori: vorbesc, se mișcă și evoluează cât mai firesc,  chiar dacă prima lor apariție într-un film de ficțiune riscă să deceptioneze printr-o firească neidentificare cu fotografiile icoană, atât de cunoscute. Ceea ce trebuie remarcat în acest caz,  e că, pe parcursul desfășurării povestirii cinematografice, personajele Eminescu și Creangă, prin prestația artistică a actorilor, devin tot mai convingătoare.

Expoziția EMINESCOLOGIA LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI TREI prezintă mai multe ediții din opera eminesciană realizate la începutul acestui mileniu:

încheierea ediției Perpessicius și reeditarea acesteia;
ediția Opere îngrijită de D. Vatamaniuc în colecția Opere fundamentale (1999 – 2000, în 5 volume);
manuscrisele în facsimil ale lui Eminescu (Caietele Eminescu) în 38 volume, ediție îngrijită de acad. Eugen Simion;
ediția Opere, în opt volume, îngrijită de Mihai Cimpoi (ed. Gunivas, Chișinău, 2 ediții);
reeditarea în peste 190 volume, în anul 2020, la editura ieșeană Tipo Moldova a celor mai importante ediții din opera eminesciană (de la ediția Titu Maiorescu din 1883 până astăzi) ș.a.

Expoziția cuprinde, de asemenea, cele mai importante monografii și studii eminesciene apărute în ultimele două decenii și datorate criticilor literari și eminescologilor Dimitrie Vatamaniuc, Eugen Simion, Mihai Cimpoi, Nicolae Georgescu, Theodor Codreanu, Săluc Horvat, Zenovie Cârlugea, Pompiliu Crăciunescu, Viorica S. Constantinescu, Cristian Livescu ș.a., precum și cele mai importante traduceri din opera eminesciană apărute la începutul acestui mileniu în limbile franceză, engleză, spaniolă, italiană, rusă, ucraineană, maghiară, chineză, turcă, cehă ș.a. Edițiile vor fi însoțite de comentarii critice realizate de acad. Valeriu Matei.

Programul concertului extraordinar al Orchestrei Române de Tineret include piesele Balada pentru vioară și orchestră de Ciprian Porumbescu (solist Alexandru Tomescu), Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri, Serenada Română și Dans Țărănesc pentru violoncel și orchestră de Constantin Dimitrescu (solist Ștefan Cazacu), Jocuri românești de Sabin Păutza și Simfonia a II-a în Re major, op. 36 de Ludwig van Beethoven.

Dirijorul Cristian Mandeal (n. 18 aprilie 1946, Rupea, România) este un muzician și pianist român, director general al Filarmonicii „George Enescu” din 1991. A început studiile de pian, compoziție și dirijat la Liceul de Muzică din Brașov, apoi la Academia de Muzică din București (1965 - 1974). S-a perfecționat ulterior la Berlin, cu Herbert Karajan (1980) și la München, sub îndrumarea lui Sergiu Celibidache (1990). Cristian Mandeal a concertat în multe țări din Europa, Asia, America de Nord și America Latină. A participat la numeroase festivaluri muzicale (Atena, Lisabona, Brescia-Bergamo, Bayreuth). În anii 2001 și 2003 a fost director artistic al Festivalului și Concursului Internațional "George Enescu" - București. În anul 2002, la Festivalul din Edinburgh, Cristian Mandeal a condus, în compania orchestrei BBC Scottish, premiera britanică a operei Oedip de George Enescu, pentru ca în 2005 să dirijeze aceeași partitură, în premieră în Italia, la Cagliari. Dirijează întregul repertoriu clasic de concert de la Vivaldi până la muzica contemporană, cu predilecție pentru muzica secolului XIX și prima jumătate a secolului XX.