Evadați din lista neagră. Cum au scăpat de monitorizare companii și oameni asociați cu Plahotniuc, Șor și Andronachi – relatează TV8. În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividende și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Jurnaliștii de investigații de la TV8 au descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare. Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

Pre-vetting, așteptări și realități. Ziarul de Gardă a discutat cu Herman von Hebel, președintele Comisiei pre-vetting, Nadejda Hriptievschi, membră în Comisia pre-vetting, structură care a efectuat evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membri în cadrul organelor de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Comisia, care și-a încheiat activitatea în noiembrie 2025, a prezentat raportul final în Parlament la 10 februarie 2026. Membrii Comisiei au vorbit despre lecțiile procesului de pre-vetting, așteptările și realitățile la care s-a ajuns la finalizarea evaluărilor. „Accentul trebuie pus pe calitate, pe rigoarea procesului, prin elaborarea unor decizii bine gândite, bine argumentate, a subliniat Herman von Hebel. Da, toate procesele au nevoie de sprijin politic. Până la urmă, fără un sprijin politic puternic, un astfel de proces nu poate funcționa. Iar acest sprijin l-am văzut aici, în Moldova la un nivel pe care nu l-am întâlnit nicăieri altundeva. Însă sprijinul politic nu înseamnă ingerință politică. Acestea sunt chestiuni complet diferite”, a menționat Herman von Hebel. Totodată, Nadejda Hriptievschi a atras atenția că „dacă aceste procese nu influențează deloc modul de funcționare al Autorității Naționale de Integritate, sau al Serviciului Fiscal de Stat, sau al altor autorități, atunci foarte rapid impactul se pierde. Dacă într-un contract scrie că un Porsche Cayenne costă 500 de dolari, nu mai credem acest contract și nu spunem: gata este dovedit. Trebuie să facem o analiză complexă, cât de fapt este costul real. Exact așa și în domeniul fiscalității. Atunci când sunt venituri și impozite trebuie plătite”, a subliniat Nadejda Hriptievschi, la Ziarul de Gardă.

„Dosarul Epstein” al Moldovei. Într-un articol pe Anticorupție.md, Cornelia Cozonac scrie că până vor ieși la suprafață și victime din Moldova sau persoane implicate în rețeaua Epstein, Moldova a avut propriul său dosar Epstein, care nu a fost elucidat până la capăt. Chiar cred că a fost mușamalizat tocmai pentru că legăturile duceau la vârful puterii. Schema unei rețele de pedofili a funcționat nestingherită pe teritoriul Moldovei mai mulți ani și a fost deconspirată în 2011 de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice. Pedofili din mai multe țări, unii cu funcții importante în structuri internaționale, veneau în Moldova pentru a-și satisface poftele perfide cu băieți minori. Rețeaua de pedofili avea o pagină web pe care propunea excursii cu escorte prin regiunea transnistreană (că era mai puțin control) până la Odesa. Escortele erau băieți minori. Pe site erau afișate fotografiile copiilor. Autoarea amintește cum investigat acea rețea și care a fost soarta unora dintre pedofili. Au urmat modificări ale codurilor penal și de procedură penală. În ceea ce privește victimele, jurnaliștii au încercat mai mulți ani să le caute, să vedem ce s-a întâmplat cu acei băieți abuzați, dar urma multora dintre ei se pierdea în regiunea transnistreană.

Apocalipsa pe axa SUA-R. Moldova se amână sau de ce Baba Vanga pro-rusă trebuie să iasă la pensie, comentează Mihai Isac într-un editorial pentru Deschide.md. Ceea ce se întâmplă cu R. Moldova nu este un episod local, ci o parte din securitatea europeană. Maia Sandu a formulat direct la München ideea că Rusia poartă un război hibrid, „cognitiv”, împotriva Europei, împotriva valorilor, unității și încrederii din societăți, iar o R. Moldova mai puternică în UE înseamnă o Europă mai puternică și mai sigură. Când un lider de stat spune asta într-unul dintre cele mai importante foruri de securitate, iar în paralel primești finanțări pentru energie și reziliență, nu mai este „narațiune”, e strategie. Și atunci, ce mai rămâne din propaganda care susține că SUA „nu mai sprijină R. Moldova ori România”? Rămâne doar reflexul de a spera că oamenii nu observă diferența dintre vorbe și infrastructură. Doar că oamenii observă când lumina nu mai depinde de capriciile unui furnizor politic, când instituțiile își cresc scutul cibernetic, când parteneriatele se văd în proiecte și în întâlniri la cel mai înalt nivel. Alianța SUA-R. Moldova rămâne importantă tocmai pentru că nu promite salvări miraculoase. Promite și livrează ceva mai rar și mai valoros, și anume capacitatea R. Moldova de a-și decide singură viitorul, cu mai puțină vulnerabilitate la șantaj și cu mai multă reziliență în fața presiunii.