Europa Liberă | Sorin Ioniță: „S-a văzut că Moldova nu mai e singură. Asta înseamnă să ai o relație cu Bruxelles-ul, să ai lideri credibili în țara ta, adică să nu fii izolat” (Revista presei)

  • 04 Noiembrie 2021 09:33
Europa Liberă | Sorin Ioniță: „S-a văzut că Moldova nu mai e singură. Asta înseamnă să ai o relație cu Bruxelles-ul, să ai lideri credibili în țara ta, adică să nu fii izolat” (Revista presei)

Un studiu al Asociației „Implicare Plus” arată că cel puțin cinci judecători moldoveni au beneficiat în ultimii ani de venituri din „donații” de peste un 1 milion de lei, scrie Gazeta de Chișinău. Astfel, conform datelor ce provin din declarațiile de avere ale acestor magistrați, lider detașat la acest capitol este Dragoș Crigan, de la Judecătoria Chișinău, căruia i-ar fi fost donați 1.656.365 de lei, în 2018. Acesta este urmat de Alexandru Mardari (Judecătoria Chișinău), veniturile căruia au fost completate cu donații de 1.282.710 de lei, în 2020, Natalia Mămăligă (Judecătoria Chișinău), care a obținut donații de 1.200.000 de lei, în 2020, Olga Boțan (Judecătoria Chișinău), care a declarat donații de 1.177.838 de lei, primite în 2018, și Marcel Popescu (Judecătoria Bălți), cu donații de 1.139.071 de lei, în 2020.

De asemenea, alți 17 judecători moldoveni au raportat donații ce depășesc suma de jumătate de milion de lei, iar alți 78 – de peste 100 de mii de lei. În total, echipa Asociației „Implicare Plus” a verificat 1749 de declarații anuale, la angajare/validare sau eliberare/demisie din funcție, depuse de foști și actuali magistrați pe parcursul anilor 2018-2021. Subiectul așa-numitelor donații raportate de magistrați, care de cele mai dese ori camuflează venituri și proprietăți obținute din surse ce nu pot fi justificate din venituri oficiale, a fost frecvent abordat de jurnaliștii de investigație din R. Moldova, mai notează sursa citată.

Despre „Posibile probleme de integritate și de procedură la propunerea unui judecător pentru CSJ” relatează Europa Liberă. „Comisia de resort din Parlament a aprobat miercuri candidatura președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție – iar votul în plen, pe linie de partid, îi este ca și asigurat. Ca și în alte cazuri de numiri noi cu binecuvântarea PAS, presa de la Chișinău specializată în dezvăluirea corupției a atras atenția asupra unor umbre din biografia recentă a candidatului, iar unii observatori au atras atenția la posibile încălcări de procedură. (…)Un critic acerb al avansării aproape sigure a lui Musteață, Dinu Plîngău de la Platforma DA, a afirmat că Dorel Musteață „a avut o carieră fulminantă în judecătorie după ce a făcut niște favoruri pentru cei care au fost la guvernare. (…) Și eu nu înțeleg de ce mult-stimata comisie nu l-a întrebat despre averi, pentru că și acolo sunt lucruri foarte interesante”. Iar Dorel Musteață, la rândul său, a declarat: “Nu eu, ci soția mea a primit de la soacră un apartament – a fost de fapt un schimb de apartament. Și mai dispun de o casă, moștenită de la părinții mei. Iar terenurile le am tot din localitatea mea natală – sunt cotele părinților mei. În rest, dispun de un apartament, pe care l-am avut în momentul în care am acces în funcție. Acum tot un singur apartament am.”

Și tot Europa Liberă publică un interviu cu expertul de la București Sorin Ioniță, referitor la acordul de livrare a gazelor pentru Republica Moldova, semnat cu Gazprom. În cadrul acestor negocieri, afirmă expertul, „s-a văzut că Moldova nu mai e singură, pentru că altfel nu ar fi reușit ce a reușit atât cât a reușit. Deci, cum se întâmpla înainte, era la mâna rușilor, or acum s-a văzut că a existat sprijin. De fapt, o parte s-a văzut, o parte nu s-a văzut din acest sprijin, dar el a existat evident și Moldova a avut, în primul rând, alături de ea Uniunea Europeană, (…) cu siguranță și în spatele ușilor închise, pe unde noi n-am mai văzut, au fost presiuni asupra Moscovei. Și asta înseamnă să ai o relație cu Bruxelles-ul, să ai lideri credibili în țara ta care să știe să deschidă o ușă și să aibă pe cine suna la telefon, adică să nu fii izolat”.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat, la Jurnal TV, că existența unor surse alternative a ajutat Republica Moldova să aibă o poziție mai fermă în negocierea unor prevederi contractuale cu Gazprom. „Acum ne dăm seama cât de importante sunt aceste investiții în securitatea energetică a țării. S-a vorbit foarte mult despre gazoductul Iași-Chișinău, eu cred că în această perioadă însăși existența acestui gazoduct, însăși faptul că am putut accesa volume, chiar fie ele și mici, pentru balansarea presiunii în sistemul de transport, ne-a ajutat să avem mai multă putere în negocieri, să avem o poziție mai puternică. Faptul că am primit volume și mai mari din partea Ucrainei în acest cont de balansare și a fost și o decizie de a împrumuta 15 milioane de metri cubi, care vor fi reîntorși în primăvară. Toate aceste decizii și existența unor alternative, evident că ajută în negocierea unor prevederi contractuale cu Gazprom. De aceea, trebuie să nu ne oprim aici și să continuăm să lucrăm cum am spus, să facem modificări în legea gazelor naturale, să prevedem obligativitatea deținerii unor rezerve de gaze naturale”, a spus Natalia Gavrilița, citată de jurnal.md.

 

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
-5,13
Cer fragmentat
Umiditate:88 %
Vint:0,45 m/s
Wed
-1
Thu
-0
Fri
1
Sat
0
Sun
4

Curs oficial BNM 29 Noiembrie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 20.0067 0.1206
USD 17.7357 0.0096
RON 4.0421 0.0244
UAH 0.6543 -0.0016
RUB 0.2348 -0.0026
Arhivă Radio Chișinău