Directorul SBU, Valentin Nalivaicenko, l-a nominalizat pe Vladislav Surkov, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, considerat de presă 'eminența cenușie' a Kremlinului.

Nalivaicenko a formulat aceste acuzații într-o emisiune de pe canalul '1+1' al televiziunii ucrainene.

Potrivit SBU, Surkov a condus grupul de lunetiști străini care a acționat în februarie 2014 în Piața Independenței din Kiev. Acești lunetiști au tras deopotrivă în manifestanți și în forțele de ordine.

În plus, trei grupuri de angajați ai FSB (Serviciul de Securitate al Rusiei, ex-KGB) au fost la Kiev în perioada decembrie 2013-februarie 2014 și au planificat și organizat dispersarea manifestanților din EuroMaidan.

'Ca parte a acestui dosar (privind împușcarea manifestanților), avem funcții, nume, copii ale pașapoartelor, data de intrare și de ieșire, mijloacele de comunicare folosite, clădirile în care s-au aflat. Cunoaștem cum consilierul lui Putin, Surkov, a condus cu ei (cu lunetiștii), la fel și zilele când l-au vizitat pe Ianukovici etc.', a afirmat Nalivaicenko.

Potrivit acestuia, serviciile secrete ruse încearcă să acopere crimele fostei puteri de la Kiev și pe cei care au colaborat cu aceasta.

Valentin Nalivaicenko a insistat asupra înființării unui tribunal în Ucraina - o instanță specială - care să se ocupe de judecarea tuturor celor implicați în evenimentele sângeroase din Piața Independenței din Kiev, fie ei cetățeni ucraineni sau străini. El a adăugat că un proiect de lege în acest sens a fost introdus deja în parlamentul ucrainean.

În perioada manifestațiilor împotriva regimului condus de președintele Viktor Ianukovici (noiembrie 2013-februarie 2014), au fost ucise cel puțin 114 de persoane, între care 94 de activiști, în timp ce alte 27 sunt date și acum dispărute, potrivit unui bilanț dat publicității vineri de o asociație de organizații neguvernamentale din Ucraina, 'Prețul libertății', citat de agenția de presă Unian.

Ceea ce a început ca un protest al câtorva organizații neguvernamentale în noiembrie 2013 împotriva deciziei președintelui Viktor Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius a evoluat într-o mișcare anti-regim de dimensiuni nemaiîntâlnite în Ucraina după destrămarea URSS. Situația s-a precipitat odată cu fuga lui Ianukovici în Rusia, după care a urmat anexarea Crimeii de către Moscova și declanșarea războiului în estul separatist al Ucrainei. Ostilitățile în regiunile Lugansk și Donețk, care s-au autoproclamat 'republici populare', continuă și în ziua de astăzi, în ciuda unui armistițiu fragil, pe fondul unor eforturi diplomatice internaționale susținute pentru a pune capăt conflictulu