Conform sursei citate, în ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62%.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49% apreciază situația ca fiind bună și 47% o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre afirmă că situația economică națională este bună. Luxemburg (94%), Danemarca (91%) și Olanda (90%) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7%), Croația și Bulgaria (ambele cu 20%), Italia (22%), Spania (26%) și Franța (29%).

Noul sondaj Eurobarometru publicat luni arată o creștere puternică a percepției pozitive a cetățenilor față de Uniunea Europeană în toate domeniile - de la economie la starea democrației. Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014 realizat înainte de intrarea în funcție a Comisiei Juncker.

Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 și rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naționale. Încrederea în UE a crescut în 20 de state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72%), Danemarca (68%) și Estonia (60%). În plus, peste jumătate dintre respondenți "tind să aibă încredere" în UE în Luxemburg (59%), Finlanda (58%), Portugalia (57%), Malta și Suedia (ambele cu 56%), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 55%), Irlanda, Polonia, Olanda și Cipru (toate cu 54%), România și Austria (ambele cu 52%), Letonia și Belgia (ambele cu 51%).

De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenți care au o imagine pozitivă despre UE (45%) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47%, plus 11 puncte procentuale), Ungaria (52%, plus nouă puncte procentuale), Grecia (33%, plus opt puncte procentuale), România (60%, plus opt puncte procentuale) și Portugalia (60%, plus șapte puncte procentuale). O creștere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37% (plus un punct procentual, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenți au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puțin de o cincime au o imagine negativă (17%, minus trei puncte procentuale), acesta fiind cel mai mic scor în 10 ani.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (61%, plus trei puncte procentuale), în timp ce doar 34% (minus trei puncte procentuale) sunt pesimiști. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85%), Danemarca (79%), Lituania (76%) și Polonia (74%). La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puțin pronunțat în Marea Britanie (47% față de 46%) și în Franța (50% față de 45%).

De asemenea, 55% dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (plus cinci puncte procentuale față de toamna anului 2018), în timp ce numărul celor "nesatisfăcuți" a scăzut cu cinci puncte procentuale, la 36%.

Cei mai mulți europeni sunt de acord că "vocea lor contează în UE". Media UE-28 atinge 56% (plus șapte puncte procentuale față de toamna anului 2018), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86%), Danemarca (81%) și Olanda (76%).

În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenți consideră că sunt cetățeni ai UE. La nivelul UE în ansamblu, 73% au acest sentiment (plus două puncte procentuale față de toamna anului 2018), iar la nivel național punctajul variază de la 93% în Luxemburg, 88% în Germania și 87% în Spania, la 57% în Grecia și Italia și 52% în Bulgaria.

O majoritate semnificativă a cetățenilor UE sprijină "libera circulație a cetățenilor UE, care pot să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE" (81%, minus două puncte procentuale față de toamna anului 2018) și în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenți împărtășesc aceasta opinie, de la Lituania (94%) la Italia și Marea Britanie (ambele cu 68%).

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34% din mențiuni, în pofida unei scăderi puternice (minus șase puncte procentuale față de toamna anului 2018). Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creștere puternică (plus șase puncte procentuale față de toamna anului 2018). Trei preocupări obțin punctaje identice: situația economică (18%, neschimbat), starea finanțelor publice ale statelor membre (18%, minus un punct procentual) și terorismul (18%, minus două puncte procentuale), urmate de mediu - principala preocupare pentru 13% dintre respondenți înregistrând o creștere de patru puncte procentuale.

Șomajul, care este în prezent pe cea de-a șaptea poziție la nivelul UE (12%), rămâne principala preocupare la nivel național (21%, minus două puncte procentuale), împreună cu creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21%, neschimbat), sănătatea și securitatea socială (21%, plus un punct procentual). Problemele legate de mediu, climă și energie urmează îndeaproape după o creștere puternică (20%, plus puncte procentuale). Imigrația, cu 17% din mențiuni (minus patru puncte procentuale față de toamna anului 2018), nu se mai regăsește printre primele trei preocupări la nivel național, pentru prima dată din primăvara anului 2014. Situația economică se situează pe locul al șaselea (16%, plus un punct procentual).

Acest sondaj Eurobarometru standard a fost realizat după alegerile europene, între 7 iunie și 1 iulie 2019, în toate cele 28 de state membre ale UE și în cele cinci țări candidate. Printre principalele constatări se numără un sprijin record pentru moneda euro și transformarea schimbărilor climatice în a doua preocupare majoră la nivelul UE, după imigrație.