Românii au avut o influență destul de mare în chestiuni bugetare (cu 4 români în top 20: Siegfried Mureșan, Marian-Jean Marinescu, Claudiu Manda, Ramona Strugariu) și o influență puternică asupra chestiunilor instituționale (Top europarlamentari: Ramona Strugariu & Loránt Vincze), scrie Calea Europeană.

De asemenea, europarlamentarii români au exercitat influență în domeniul agriculturii, energiei (Dan Nica & Marian-Jean Marinescu) și sănătății (Cristian-Silviu Bușoi & Tudor Ciuhodaru), precum și în domeniul comerțului (Maria Grapini & Iuliu Winkler), transporturilor (Marian-Jean Marinescu) și migrației (Ramona Strugariu & Lorant Vincze).

Agenția observă că este posibil ca delegațiile românești din cadrul PPE și Renew Europe să se reducă, în vreme ce noile partide de dreapta ar urma să câștige un teren substanțial.

Cu toate acestea, dimensiunea substanțială a țării este un factor determinant, delegațiile românești din cadrul PPE și S&D urmând să rămână printre cele mai mari din grupurile respective, permițând astfel românilor să continue să acceseze poziții și dosare-cheie în Parlamentul European.

Tablou general 

În top 10 cei mai influenți europarlamentari din 2019, când actualul Parlament European și-a preluat prerogrative, se află: Roberta Metsola ( președinta PE și legiuitor cheie în ceea ce privește consolidarea democrației, a libertății presei și a pluralismului în UE), Manfred Weber (președintele PPE, cel mai mare grup politic din Parlament), Iratxe García Pérez (președinta S&D), Othmar Karas (prim-vicepreședintele PE și vicepreședintele FISC), Valérie Hayer (președinta Renew și legiuitor influent în domeniul resurselor UE), Dita Charanzová (vicepreședinta PE, Vicepreședinte Renew și legislator cheie pe probleme bugetare), Roberts Zīle (vicepreședinte al PE și membru al Biroului ECR și legislator cu accent pe transportul maritim) și Frances Fitzgerald (vicepreședinte al PPE și legislator cheie pe tema drepturilor femeilor), Dragoș Tudorache (vicepreședinte Renew și legislator cheie pe tema inteligenței artificiale) și Evelyn Regner (președinte Vive al PE și legislator pe tema fiscalității și a drepturilor femeilor).

Delegația germană este cea mai influentă la nivel global și, de asemenea, una dintre cele mai performante proporțional cu dimensiunea sa.

În schimb, italienii și, într-o măsură mai mică, francezii au avut performanțe scăzute (indiferent de mărimea delegațiilor lor). Dintre țările mici, luxemburghezii, maltezii și portughezii sunt cei care au cele mai mari performanțe, în timp ce ungurii, ciprioții și italienii sunt grupurile naționale cele mai puțin performante.

PPE este cel mai influent grup atunci când este considerat ca întreg, în timp ce membrii Renew tind să aibă performanțe mai bune în mod proporțional, în special datorită activităților lor legislative și a rezultatelor votului.

Când vine vorba de pozițiile de conducere, Renew și S&D se află în pole position, chiar înaintea PPE. Membrii S&D și PPE au în continuare un avantaj atunci când vine vorba de rețeaua lor, fapt datorat și vechimii pe care o au în Parlamentul European.

Evaluările privind influența sectorială a deputaților europeni arată o imagine diversă în ceea ce privește performanța diferitelor grupuri naționale.

Delegațiile din nord-vestul Europei (cum ar fi finlandezii și olandezii) au o influență relativ mai mare în dosarele de mediu, în timp ce deputații europeni din Europa Centrală și de Est, cum ar fi cele din România, au tendința de a obține rezultate mai bune în domeniul transporturilor sau al politicii externe.

În ceea ce privește grupurile politice, eurodeputații Renew exercită cea mai mare influență proporțională în majoritatea domeniilor, dar S&D se descurcă mai bine atunci când vine vorba de influența proporțională asupra sănătății și afacerilor sociale. După cum era de așteptat, Verzii/EFA au o pondere mai mare în politica de mediu.

Această analiză realizată de EUmatrix.eu măsoară influența pe care membrii Parlamentului European au exercitat-o asupra politicii UE de la începutul actualei legislaturi parlamentare (iulie 2019-februarie 2024).

Ea se bazează pe colectarea a zeci de mii de date și cifre de către echipa EUmatrix.eu, care are peste 15 ani de experiență în măsurarea dimensiunii politice a elaborării politicilor UE.