Când auzi de Murfatlar, primul lucru care îți vine în minte este vinul ghirghiuliu, adesea pomenit în cântecele nemuritoare ale Mariei Tănase. Dar, odată stabilit că avem de-a face cu cel mai important producător de vin din România, dăm la o parte vălul care ne tulbură vederea cu gândul la gustul bun al vinului dobrogean și ne îndreptăm atenția spre prima atestare documentară a localității cu nume de vin. Murfatlar este numele dat localității din anul 1855, nume care s-a păstrat până în 1924, când s-a schimbat în Basarabi. Denumirea de Murfatlar vine de la cuvântul tătăresc “Murvet”, care se traduce prin ”om generos”. Așezarea dobrogeană a fost mai întâi populată de o garnizoană turcească și apoi de către tătarii aduși din Crimeea. Gura lumii spune că, prin 1975, însuși dictatorul Nicolae Ceaușescu ar fi ordonat schimbarea denumirii în Barasabi, pentru că pronunțarea numelui vechi îi prilejuia dificultăți.

Prin podgoriile încărcate de culoare și gust

Orașul Murfatlar este renumit în țară și peste hotare pentru apreciatele sale soiuri de vin. Un alt punct de atracție al orașului îl reprezintă crama și complexul de vinificație SC Murfatlar România SA. Povestea renumitei podgorii începe pe locul actualelor plantații ale Stațiunii de Cercetari Viticole de mai bine de un veac. Istoricii scriau că prin 1887 s-a înființat pe aceste locuri o pepinieră a statului, pe o suprafață de aproape 5 hectare, plantată cu arbuști și viță-de-vie, plante care aveau rolul de a înlătura efectele secetei. Abia după 1907 cultura viței de vie a fost mai bine organizată prin înființarea primelor loturi experimentale. Specialiștii vremii au plantat la Murfatlar 10 hectare cu soiurile franțuzești Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche si Malvoisie. În zilele noastre, aproape cănu există turist care să nu fi trecut pragul cramei de la Murfatlar și să nu fi degustat măcar unul din soiurile parfumate de vin.

Sub dealul de cretă
Bisericuțele misterioase

Nu departe de oraș se află complexul rupestru Basarabi-Murfatlar, alcătuit din camere și galerii, toate săpate într-un deal de cretă. Complexul este situat în apropierea carierei de extragere a cretei de la Basarabi. A fost descoperit în 1957 în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Unii istorici spun că acest complex ar fi adăpostit prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României. Monumentele rupestre de la Basarabi-Murfatlar s-au dovedit a fi o excepție în peisajul arheologic al zonei, care poartă o incontestabilă încărcatură mistică.

Rezervația naturală Fântânița

Printre obiectivele turistice ale orașului Murfatlar se numără și rezervația naturală “Fântănița”, în cadrul căreia există și popasul cu același nume. Totul se află la doar un kilometru de podgoria Murfatlar, pe partea stângă a șoselei Constanța – Ostrov. Începând din anul 1962, locul este ocrotit de lege și adăpostește specii rare precum inul dobrogean, zambila, colilia sau spinul de murfatlar, dar și specii exclusiv dobrogene, ca cimbrul, migdalul pitic și bujorul de stepă. Cine face o primbare prin aceste locuri ar putea da nas în nas și cu broasca țestoasă dobrogeană, a cărei arie de răspândire se limitează la câteva puncte din stepa Dobrogei. O plimbare până la Murfatlar nu ar face decât bine ochiului, dar și gustului, ca să nu mai vorbim despre bogația spirituală și istorică a bisericuțelor din cretă, al căror mister nu s-a lăsat niciodată pe de-a întregul descifrat.