După anunțarea joi a anulării de către autoritățile locale a două mitinguri în Germania vizând să promoveze tabăra ”da” în referendumul de la 16 aprilie cu privire la o consolidare a puterilor lui Erdogan, oficiali turci trag cu gloanțe roșii asupra Berlinului.

La rândul său, Guvernul olandez a catalogat ca ”indezirabilă” organizarea, prevăzută pe 11 martie, a unui miting pro-Erdogan la Totterdam, anunțând că va informa Ankara în acest sens.

Foarte pornit, șeful statului turc a acuzat Germania de anularea mitingurilor, însă că tolerează prezența pe teritoriulsău a unor separatiști kurzi din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), condierat organizație teroristă de către Ankara și aliații săi occidentali.

Autoritățile germane ”ar trebui să fie judecate, pentru că ele ajută și găzduiesc teroriști”, a lansat Erdogan la o ceremonie de înmânare a unor premii, vinseri seara, la Istanbul.

”Ei îmi împiedică ministrul Justiției să vorbească, îmi împiedică ministrul Economiei să vorbească. Și eu ar trebui să mă exprim prin videoconferință”, a spus Erdogan, scrie News.ro.

Turbulențele din Berlin și Ankara, constante de la piciul eșuat din iulie din Turcia, au virat către o adevărată furtună, după încarcerarea, marți, pentru ”propagandă teroristă”, a corespondentului germano-turc al cotidianului Die Welt în Turcia Deniz Yücel.

În discursul său, Erdogan l-a prezentat pe Yücel ca pe un ”reprezentant al PKK” și ca pe un ”agent german”. În opinia sa, înainte să fie arestat, Yücel s-a ”ascuns timp de o lună în Consulatul german” din Istanbul.

Această acuzație de spionaj este ”aberantă”, i-a replicat Berlinul.

MERKEL CRITICĂ

Într-o vizită la tunis, cancelarul german a negat orice implicare a Guvernului federal în anularea mitingurilor de către autoritățile locale, o dezmințire însoțită de o critică: este ”potrivit din partea noastră să criticăm atingerile libertății presei” în Turcia, a comentat ea.

Poliția germană a anunțat vineri anularea unui al treilea miting prevăzut duminică la Frechen, în vestul Germaniei, la care urma să participe ministrul turc al Economiei Nihat Zeybekci.

Acesta din urmă a anunțat anterior că se va duce în Germania chiar dacă adunarea nu este autorizată și s-a declarat pregătit ”să meargă din casă în casă, din cafenea în cafenea” pentru a se întâlni cu membri ai importantei comunități turce din această țară.

”Ei nu vor ca turcii să facă campanie aici, ei acționează pentru (tabăra) «nu»”, a acuzat vineri șeful diplomației turce Mevlüt Cavusoglu.

Ministrul turc al justiției Bekir Bozdag, care urma să se ducă joi la un miting la Gaggenau, în sud-vestul Germaniei înainte să fie anulat, a evocat vineri o ”măsură fascistă” a autorităților germane.

Primăria din Gaggenau a fost evacuată în urma unei amenințări cu bombă din partea unei persoane care denunța anularea acestui miting. Însă poliția nu a găsit vreun dispozitiv exploziv.

Cealaltă anulare anunțată joi viza o adunare prevăzută duminică la Koln (vest). Ministrul turc al Economiei urma să fie principalul vorbitor.

ÎNTÂLNIRE MIERCURI

Într-un aparent semn al unei voințe de a menține deschise canale de comunicare, miniștrii turc și german de Externe au convenit, într-o convorbire la telefon, să se întâlnească miercuri, a anunțat vineri un oficial turc de rang înalt.

În pofida altercațiilor recurente din ultimele luni - mai ales pe tema libertății de exprimare -, cei doi piloni ai NATO, cu legături istorice, sunt parteneri de neevitat, mai ales dosarul migrației.

Înaintea fiecărui scrutin major din Turcia, diverse partide fac campanie pe lângă importanta comunitate turcă din Germania.

Luna trecută, premierul turc Binali Yildirim s-a exprimat într-un miting la Oberhausen, în vestul Germaniei, în fața a mii de simpatizanți ai puterii turce.

Gubvernul german a fost dur criticat de opoziție pentru că a acceptat organizarea acestui miting favorabil consolidării puterilor lui Erdogan, acuzat de criticii săi de derivă autoritaristă, mai ales după tentativa de lovitură de stat de la 15 iulie.

După puciul eșuat, autoritățile turce au lansat epurări de o amploare fără precedent - peste 43.000 de persoane au fost încarcerate, iar peste 100.000 destituite sau suspendate din funcții.

Ankara acuză cu regularitate autoritățile germane că adăpostesc ”teroriști”, un termen care desemnează membri PKK și presupuși puciști.