Țara își alege președintele într-un climat eurosceptic impulsionat de proasta gestiune și de lipsa reformelor, opinează El Pais. Moldova votează un nou președinte, în vreme ce scandalul bancar trenează, constată The New York Times. Chiar dacă FMI și UE au înghețat asistența financiară, în urma scandalului bancar, guvernul se așteaptă să primească 180 de milioane de dolari de la FMI, ca o recunoaștere a măsurilor sale de reformă, adaugă ziarul american. În pofida unor progrese și reforme, scandalul bancar a discreditat cursul european al țării în ochii multor cetățeni, amintește Suddeutsche Zeitung.

Premierul Pavel Filip a subliniat importanța menținerii cursului de integrare a țării în Uniunea Europeană, Maia Sandu s-a pronunțat și ea pentru păstrarea cursului pro-european, iar Igor Dodon a criticat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și UE, declarându-se în favoarea unui parteneriat strategic cu Rusia, menționează Tass. Următorul președinte al Moldovei, indiferent cine va fi, se va confrunta cu o opoziție considerabilă din partea adversarilor săi politici, crede Stratfor.

Având în vedere cât de semnificativă este miza acestui vot, alegerile ar putea duce foarte ușor la o destabilizare a țării, cu consecințe care, fără îndoială, vor fi resimțite la mare depărtare, dincolo de granițele Moldovei, continuă Stratfor. Totodată, votul din Moldova ar putea perturba statu-quo-ul apărut în înfruntarea dintre Rusia și Occident, cu privire la acest stat de frontieră. Ar putea interfera și cu fragilul armistițiu din teritoriul separatist Transnistria, susținut militar și economic de Rusia. Și, dacă Moldova ar începe să se reapropie de Rusia, negocierile împotmolite cu privire la regiunea disputată ar putea fi reluate. Similar, o apropiere mai mare de Occident ar agrava fricțiunile dintre Chișinău și Moscova, conchide Stratfor, infomrează Rador.