Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că Istoria reprezintă studiul trecutului, mai exact a faptelor și evenimentelor. Studierea trecutului umanității și al societăților omenești se face cu scopul de a le reconstitui, a descoperi legitățile principale pentru a le utiliza în vederea interpretării adecvate a prezentului și proiectarea eventualelor evoluții în viitor. Respectiv, știința istorică folosește surse istorice, inclusiv diverse narațiuni, documente scrise, relatări orale, artefacte materiale pentru a descrie și a studia trecutul uman și relațiile cauză-efect ale evenimentelor și faptelor istorice.

„Dacă ne referim la Operațiunea Iași-Chișinău, ea s-a desfășurat în perioada 20 - 29 august 1944. A fost o operațiune militară strategică a Forțelor Armate sovietice împotriva Germaniei și aliatului acesteia România în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Operațiunea este cunoscută în literatura de specialitate și ca Bătălia pentru România sau ca Cea de-a Doua Ofensivă Iași-Chișinău. Prima nu s-a încununat cu succes pentru Armata Sovietică. Obiectivul ofensivei sovietice a Fronturilor al 2-lea și al 3-lea Ucrainean era distrugerea Grupului de Armate Sud”, explică Igor Boțan.

Potrivit lui, Propaganda reprezintă acțiuni desfășurate sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți. Pericolul propagandei este că aceasta este adesea folosită pentru distorsionarea faptelor reale în favoarea narativelor pe care le promovează.

Președintele Asociației Istoricilor din Moldova „Alexandru Moșanu”, Anatol Petrencu, doctor habilitat în istorie, a menționat că anul 1944 a fost unul deosebit pe Frontul de Est. Au fost operațiuni militare desfășurate în primăvara, vara și toamna anului 1944. „Mai aproape de noi, Operațiunea Iași-Chișinău a intrat în această enumerare a șaptea. Era a „șaptea mare victorie a lui Stalin”. Către 20 august 1944, atunci când a început această operațiune, situația în Europa era următoarea – de pe 6 iunie fusese deschis cel de-al doilea front în Europa. Adică pentru sovietici a fost un nou respiro în ceea ce privește lupta împotriva Germaniei. Aș vrea să amintesc, de asemenea, despre insurecția locuitorilor din Varșovia, care a început la 1 august 1944. Rușii au fost cei care i-au instigat pe orășenii din Varșovia să se ridice la răscoală, ca până la urmă să nu-i ajute și să-i lase ca hitleriștii să distrugă această insurecție. Deci, asta era situația înainte de a începe Operațiunea Iași-Chișinău”, a spus istoricul.

Anatol Petrencu a precizat că Operațiunea Iași-Chișinău a început pe 20 august 1944. „Un rol foarte important în întreaga operațiune militară l-a avut aviația. Operațiunea propriu-zisă a început cu bombardarea orașelor Iași și Chișinău. Aviatorii erau sovietici și avioanele erau și sovietice, și americane preponderent. Desigur, bombardarea a fost foarte cruntă, cu distrugeri, cu alte nenorociri”, a declarat președintele Asociației Istoricilor din Moldova „Alexandru Moșanu”.

Doctorul în istorie Dumitru Lisnic, cercetător la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, lector la Universitatea de Stat din Bălți, a spus că este vorba despre o operațiune a Frontului 2 Ucrainean și a Frontului 3 Ucrainean împotriva grupului de armate „Ucraina de Sud”, în care intrau atât trupe germane, cât și trupe românești. „Planul de înaintare și planul defensiv al celor două tabere era puternic afectat de lipsa de infrastructură. Linia de apărare mergea de-a lungul Carpaților Orientali până în zona din dreptul Iașului, după aceea trecea pe la nord de Iași, Orhei, ajungând la Nistru. Desigur, Nistru nu era o linie clară de defensivă din cauza faptului că sovieticii au reușit să creeze un cap de pod pe sectorul dintre Tiraspol și Răscăieți. Deci, problema mare era faptul că infrastructura românească din acea vreme nu putea aproviziona suficient trupele militare”, a menționat Dumitru Lisnic, autor al monografiei „Elitele Moldovei Sovietice. Recrutare, Rețele Informale, Identități Sociale și Etnice în Bălți, 1940-41; 1944-50”.

Potrivit cercetătorului, situația din Basarabia era și mai proastă și sovieticii au reușit o înaintare în culoarul dintre Prut și Siret, care era cel mai vulnerabil, pe motiv că mai la vest erau Carpații, teren deluros, la nordul Basarabiei erau platourile împădurite etc. Referindu-se la Capul de pod Șerpeni, Dumitru Lisnic a menționat că este vorba despre o înaintare care practic a izolat armatele de pe malul stâng al Prutului, mai ales Armata a șasea germană, care se afla în partea de nord-est a Flancului româno-german. „Această înaintare, combinată cu înaintarea de-a lungul Prutului pe partea dreaptă a acestui rău a armatelor Frontului al doilea Ucrainean, a condus la luarea în prizonierat a numeroși militari români și germani. Și a dus practic la o catastrofă în combinație cu 23 august – lovitura de stat. I-a forțat practic pe germani să se retragă la vest de Carpați”, a mai spus doctorul în istorie.

Petru Pasenco, este fost profesor de istorie din satul Șerpeni, raionul Anenii Noi, iar după pensionare a activat în calitate ghid la Complexul memorial Capul de pod Șerpeni. „Capul de pod Șerpeni a fost creat în perioada 12-16 aprilie 1944, s-a făcut încercarea din 11 spre 12, să forțeze Nistru cu ajutorul plutelor și al bărcilor. Pontoanele rămăsese în urmă. Dar sovieticii au fost întâmpinați de un foc nimicitor al artileriei germane și s-au dezis. A doua zi, pe 12 aprilie, a fost construit un pod din butoaie deșarte, din bârne etc., vizavi de biserica din satul Tașlâc. Pe acest pod, ziua în amiaza mare, ostașii Armatei Roșii au forțat Nistrul, fără vreo împușcătură. Abia când au ajuns sub înălțime, din partea stângă a satului Șerpeni, au dat peste un cuib de mitraliere și au început împușcăturile. Timp de 4 zile au fost ocupate două linii de apărare ale Armatei Germane, din cele trei”, relatează Petru Pasenco.

Fostul profesor de istorie a menționat că acest Cap de pod, inițial, avea adâncimea de 3-4 kilometri, iar lungimea – de 7-8 kilometri. În acest teritoriu intra satele Speia și Șerpeni, ultimul având și cea mai mare componentă. Capul de pod Șerpeni s-a menținut până pe 23 august. „Capul de pod Șerpeni a fost o momeală pentru germani. De la Șerpeni până la Chișinău sunt circa 30 de kilometri în linie directă, pe când de la Chițcani, distanța era mult mai mare. Și germanii credeau că de aici vor porni Operația militară Iași-Chișinău. De fapt, se pregătea ofensiva de la Chițcani, nu de la Șerpeni, dar aici au fost menținut acest teritoriu, cu orice preț. Ostașii sovietici nu aveau voie să fugă peste Nistru. Dacă încercau, erau împușcați de mitralierii sovietici. A fost menținut cu orice preț ca să-i inducă în eroare pe germani”, a mai povestit Petru Pasenco.

Dezbaterea publică la tema „Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță” este a 40-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.