Într-o conferință de presă la IPN, fostul procuror general a declarat că, potrivit prevederilor Codului Administrativ, în astfel de situații există două etape. Prima este înaintarea cererii prealabile către autoritatea publică care a emis actul contestat, iar a doua – adresarea în instanța de judecată în cazul când autoritatea publică refuză să-și anuleze actul contestat. „Am solicitat ca până la examinarea definitivă a cazului să fie suspendate efectele de drept ale acelui decret”, a notat Eduard Harunjen.

Potrivit lui, decretul din 11 iulie 2019 a fost viciat. Or, pe 9 iunie 2019, majoritatea parlamentară creată atunci, la propunerea fostului deputat și actualul ministru al justiției, a votat o hotărâre prin care s-ar fi constatat circumstanțe care pun la îndoială legalitatea numirii sale în funcția de procuror general. „Totodată, deputații i-au propus președintelui Igor Dodon să emită un decret pentru a pune în aplicare această hotărâre și să mă demită din funcție pe motivul că în anul 2016 eu nu am întrunit condițiile legale pentru a fi desemnat în funcția de procuror general”, susține Eduard Harunjen.

El afirmă că după adoptarea acelei hotărâri de Parlament a avut mai multe îndemnuri din partea politicului ca să depună cerere de eliberare din funcție. În caz contrar, președintele va semna decretul. „Acele chemări insistente din partea politicului aveau loc în perioada spitalizării mele în legătură cu înrăutățirea stării sănătății după o intervenție neuro-chirurgicală complicată pe care am suportat-o cu puțin timp înainte. De fiecare dată le explicam politicienilor că au adoptat o hotărâre ilegală și efectele vor fi catastrofale pentru instituție și pentru stat, dar de fiecare dată mi se spunea –„conștientizăm că este ilegal, dar trebuie să plecați”, afirmă Eduard Harunjen.

Amintim că pe 11 iulie 2019, Harunjen, și-a anunțat demisia invocând „motive de sănătate”. Eduard Harunjen a fost în fruntea Procuraturii Generale din 2016 până în 2019.