Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Vreau să încep cu întâlnirea dintre Putin și Lukașenco. Kremlinul a promis un credit în valoare de un miliard jumătate de dolari pentru Belarus. Spuneți-mi, vă rog, în cifre, e mult sau puțin și ce valoare are acest credit pentru economia Belarusuluii?

Iaroslav Romanchuk: Cu siguranță, între Putin și Lukașenco nu este o înțelegere clară și agenda întrevederii nu prevedea și tema creditului și, mai ales, niște puncte mărunte. Patru ore cât a durat întrevederea, cu siguranță, nu despre asta s-a discutat. Chiar și după această întrevedere, Ministerul Finanțelor belorus spune că, uite, în curând vom primi jumătate de miliard, Ministerul Finanțelor din Rusia spune că un miliard în acest an, jumătate de miliard anul viitor. Vor mai fi și niște condiționalități, așa că nu va fi atât de ușor. Dacă e mare sau mică suma promisă - vă spun că nu ajunge nici pentru acoperirea deficitului bugetar al Belarusului. Amintesc că datoria Belarusului pentru gaz este de 350 de milioane, plus deservirea creditului rus în acest an. Așa că acești bani ajung pentru Belarus pentru a închide propriile sale necesități. Chiar și dacă va exista un transfer, va fi unul doar tehnic. În interiorul Guvernului rus, datoria Belarusului va fi majorată, iar banii în Belarus, cu siguranță, nu vor ajunge pentru că ei înseamnă îndeplinirea obligațiilor pe care le are Belarusia în raport cu Rusia. Belarusi are nevoie astăzi de 4-5 miliarde dolari pentru a îndeplini obligațiile interne și externe, pentru a ține economia pe linia de plutire, pentru că modelul belorus este de stat, nu este capabil să genereze, în special în condițiile pandemiei și a șocurilor externe, indicatori consistenți. S-au redus de două ori transferurile din străinătate și capacitatea Belarusiei de a concura pe piețele externe s-a redus considerabil. În condițiile în care popularitatea lui Alexandr Lukașenko se apropie de zero, prin înrăutățirea situației de creditare a țării, noi ne aflăm într-un proces de recesiune și înrăutățire a situației economice.


Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Ați atins tema economiei Belarusului. Ce înseamnă, la această etapă, modelul de economie sub conducerea lui Alexandr Lukașenko?

Iaroslav Romanchuk: Modelul economic, pentru cei care cunosc URSS, este un ciob din fosta uniune. Bineînțeles că este unul transformat, cu o mare  doză de deschidere, cu o bucată de sector privat, nu atât de mare, dar oricum logica planificării de stat predomină economia Belarusului. 80 la sută din active sunt în mâinile statului, cu o metodă rigidă de control. Organele de stat reprezintă 45% din Produsul Intern Brut. Activele statului sunt în proporție de 80%, presiunea reglementatoare a statului este de încă circa 15%. Aici adăugăm regimul de distribuție a resurselor care tot este în mâinile statului și ajungem la 1% din populație care este beneficiară a modelului economic din Belarus, iar restul se află în zona de risc. Chiar dacă esti un om de afaceri din mediul privat, astăzi joci cu Lukașenko, iar mâine stai în închisoare sau afacerea ta e nulă. Iată și logica modelului. Aceasta, în principiu, a depins de factorii externi, de pe piața rusă, comerțul cu Rusia. Am avut două perioade istorice în care produsul intern brut s-a dublat în dolari. În 1995 și 2005 de la 15 la 30 miliarde de dolari, pe urmă din 2005 -2008, de la 30 la 60 miliarde de dolari.

Din considerentul că a fost o conjuctură benefică privind produsele petroliere și considerabil a fost majorată partea pieței rusești, în ultimii zece ani, 2010 – 2020 creșterea economică nu depășește 0.1%, având în vedere creșterea datoriilor, rețineri la plăți. Ca în URSS, când ești în apogeu îți e bine, cum apare o situație de criză – modelul nu este eficient, regimul începe a căuta vinovații, care sigur, sunt în exterior, presupuse înțelegeri dintre americani și europeni sau Kremlin, dar, în fond, un lucru e cert – modelul nu prea s-a schimbat. Dar faptul că noi, deja a treia oară nimerim în recesiune și criză,  denotă că guvernarea (n.r. Alexandr Lukașenko) nu a fost capabilă să gestioneze economia și când apare o astfel de etapă, în mod cert, se include mașina de făcut bani și toate astea se compensează pe seama populației.



Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Atunci când a început criza din Belarus, pe Internet au apărut multe video în care Belarus era arătat ca un model, cu drumuri bune, colhozuri îngrijite, întreprinderi care lucrează. Vreau să vă întreb dacă acest tablou este unul real sau realitatea este cu totul alta?

Iaroslav Romanchuk: Drumuri bune au fost și în URSS, judecând după faptul în care oamenii strâng după sine, piețele și drumurile sunt mult mai curate după mitinguri decât până, oamenii se descalță când urcă pe scaun. Cu siguranță, nu este meritul lui Lukașenko sau a politicii de stat. Este pur si simplu un cod de conduită și e vorba de cultură. Astfel, ca să îți asumi astfel de merite - nu știu ce să zic. În ceea ce privește mitul că în Belarus totul e minunat, sectorul agroalimentar, de ani buni, se află pe spatele plătitorilor de impozite, dotările sunt efectuate din contul bugetului. Belarus este singura țară din Europa care nu are economie de piață, exact din considerentul că anumite sectoare favorite, privilegiate, pur și simplu au un statut special în raport cu statul, care, beneînțeles, le susține. Sectorului agroalimentar i se achită datoriile, i se fac restructurări ale datoriilor, i se oferă anumite credite,. Acest sector este privit, într-un fel, ca un susținător al puterii și noi trebuie să îl hrănim. Cât privește sectorul industriei, la fel vedem. În ultimii 20 de ani, s-a produs dezindustrializarea țării. În 1990 sectorul industriei genera 1/3 din produsul intern brut. Astăzi este de 22% și balanța este spre diminuarea ponderii industriei în bugetul statului. Dar, iarăși, statul bagă bani enormi în programe de modernizare, dar întreprinderile de stat, în număr de aproximativ 200, sunt intercalate cu sectorul privat, care își spală cifrele de afaceri. Cum lucrează întreprinderile, nu interesează pe nimeni. Corupția instituționalizată este parte a economiei țării noastre. Sectorul financiar este în declin. Doar în jumătate de an, o pătrime din întreprinderi au devenit falimentare. 40% din venit este redirecționat pe credite, piețele de desfacere se îngustează, o bună parte dintre întreprinderi lucrează doar pentru piața rusă. Rusia a creat și întreprinderi concurente, de exemplu, MAZZ, care lucrează mai bine și sunt integrate mai bine pe piața rusă de desfacere. Așa că modelul URRS, or țandăra de model al URSS, demult nu mai lucrează. Există corporații, dar să lucrezi cu holdinguri este complicat chiar și pentru businessul rusesc. De asta nu putem vorbi de potențialul industrial. În ultimii 10 ani au fost vândute zeci de  întreprinderi industriale, care ar fi trebuit să fi fost locomotive ale creșterii economice. Noi nu avem business care să fie motorul creșterii economice și de dezvoltare. Avem 1% de populație care își câștigă bani pe seama resurselor bugetare. Avem sectorul IT care s-a dezvoltat  în ciuda, nu datorită politicii statului, dar astăzi vedem că autoritățile distrug și acest sector, pentru că au descoperit că programiștii  și ingineriI nu sunt doar specialiști, dar și cetățeni ai țării, care și-au enunțat poziția lor civică. Și deodată, 300 de oameni au trecut în Letonia. Cred că și mai mulți vor emigra în Polonia, Lituania, Ucraina. Sectorul cu potențial de formare a 5-6% din produsul intern brut va fi de fapt distrus.

Citiți continuarea interviului pe TVRMOLDOVA.MD