Recunoscând anumite dificultăți, în special în problema inflației care a atins un vârf de 17,8% în mai, Vladimir Putin afirmă că implicarea întreprinderilor și autorităților a permis astăzi „să se stabilizeze situația financiară și economică" a țării. În Occident, mulți observatori consideră totuși că ce e mai rău va urma pentru Moscova, potrivit France 24, citat de Rador.

Insolenta creștere a rublei

Printre indicatorii sănătății economiei lăudate de Moscova figurează impresionanta creștere a monedei rusești.

„Ni se anunța o prăbușire a rublei. Aceste pronosticuri nu erau realiste", a ironizat Vladimir Putin, la Sankt Petersburg.

La începutul lui martie, la o săptămână după începutul invaziei ruse, rubla căzuse la cel mai scăzut nivel istoric față de dolar și de euro - consecință a anunțării primelor sancțiuni occidentale, în special înghețarea rezervelor Băncii centrale ruse deținute în străinătate.

În caz de criză, acești bani deținuți în valute străine pot fi utili pentru a stimula valoarea monedei proprii, ceea ce voiau să evite Statele Unite și Europa în cazul Rusiei. Dar banca centrală rusă a reușit să blocheze această măsură crescându-și masiv dobânzile până la 20% și impunând un control al capitalurilor drastic atât pentru companii cât și pentru cetățeni.

De atunci, cursul rublei a crescut mult, atingând, luni, 20 iunie, cel mai ridicat nivel de aproape șapte ani față de dolar la Bursa de la Moscova (55,44 ruble pentru un dolar).

O rată de schimb cu mare valoare simbolică, dar care are totuși pondere pe piața internă, potrivit economistului Julien Vercueil, vicepreședinte al Institutului național de limbi și civilizații orientale (Inalco).

„Este, indiscutabil, un avantaj politic, deoarece una dintre temerile autorităților ruse, la începutul războiului, era ca o mișcare de panică financiară să nu declanșeze un proces inflaționist galopant. Asta ar fi distrus definitiv încrederea agenților economici în rublă. Acest risc este deocamdată înlăturat", a adăugat el.

Pe de altă parte, nivelurile actuale ale ratelor de schimb ale rublei sunt atât de ridicate încât fac produsele fabricate în Rusia puțin competitive în termeni de preț față de concurenții lor străini. Această situație poate complica politica de înlocuire a importurilor dorită de Vladimir Putin".

Locomotiva petrolului

Alt factor cheie ce permite să se explice creșterea rublei: vânzarea de hidrocarburi, care constituie, numai ea, peste 60% din exporturile țării.

„Constrânsă de sancțiuni să reducă drastic volumul importurilor, Rusia a continuat să-și vândă masiv petrolul și gazul la export, ceea ce a contribuit la cererea de ruble" pe piața internațională, subliniază Julien Vercueil.

În primele o sută de zile de război, între 24 februarie și 3 iunie, Rusia, susținută de creșterea cursurilor mondiale, a primit 93 de miliarde de euro din exportul de energii fosile, potrivit unui raport al institutului independent Centre for research on energy and clean Air (CREA), publicat în iunie.

În vreme ce Ucraina presează țările europene să-și reducă dependența față de Moscova, acestea au reprezentat, potrivit studiului, 61% din exporturile Rusei, adică circa 57 de miliarde de euro în această perioadă.

La începutul lui iunie, UE a adoptat un al șaselea pachet de măsuri punitive contraMoscovei, incluzând de astă dată un embargou gradual pe achizițiile de petrol brut și de produse petroliere provenind din Rusia, care ar trebui să permită reducerea lor cu 90% până în 2023.

„Este o măsură absolut crucială, deoarece petrolul permite Rusiei să reziste în acest război", explică Philippe Waechter, directorul Cercetării Economice la Ostrum Asset Management, specialist în active financiare.

„Se vorbește mult despre gazul rusesc, deoarece Europa este foarte dependentă de el, ceea ce conferă Rusiei o importantă putere de a face rău. Dar petrolul aduce Rusiei de trei ori mai mulți bani decât gazul și în acest domeniu Europa are o adevărată pârghie de acțiune".

Embargoul european contra Rusiei, care reprezintă, singură, 11% din producția mondială de aur negru, face să planeze amenințarea unei noi creșteri a prețurilor. Dar pentru UE, este vorba înainte de orice de un instrument de presiune indispensabil contra Kremlinului.

Amenințări asupra sectorului industrial

Dacă sistemul bancar și financiar a reușit până acum să amortizeze șocul sancțiunilor occidentale, anumite sectoare sunt totuși lovite din plin de aceste măsuri. În special este cazul sectorului auto, care a înregistrat în luna aprilie o scădere abisală de 78,5% la vânzările de vehicule comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

O cădere care se explică prin combinarea embargoului pe componente electronice impus de Occident, plecarea mai multor companii internaționale precum Nissan, Mercedes-Benz, Volkswagen sau Renault, ca și contextul de penurie internațională.

„În vreme ce cererea post-Covid este foarte puternică, unele uzine chinezești funcționează cu încetinitorul, ca în regiunea Shanghai, în continuare sub impactul pandemiei", explică Philippe Waechter.

„Pentru ceilalți producători asiatici de componente electronice precum Coreea de Sud, Taiwan sau Japonia, care au relații bune cu Occidentul, Rusia este departe de a fi o piață prioritară".

Confruntată cu aceleași întreruperi în aprovizionare, industria aviatică rusă trebuie de asemenea să se confrunte cu închiderea spațiilor aeriene impuse de Europa, Statele Unite, Regatul Unit și Canada. Măsuri care au încetinit considerabil activitatea și au generat o explozie a prețului biletelor din Rusia.

Totuși, potrivit cifrelor oficiale din aprilie, unele sectoare de activitate au fost relativ ferite de sancțiuni, ca extracția petrolieră și minieră sau industria prelucrătoare, care înregistrat scăderi de 1,6 și 2,1% față de aprilie 2021. În același timp, industria farmaceutică și cea a băuturilor înregistrează o creștere cu două cifre.

Consecințe pe termen mediu și lung

„Deocamdată, cifrele oficiale nu arată o mare scădere generală a producției", subliniază Julien Vercueil.

„Impactul inițial a fost aproape absorbit, în ciuda unei creșteri inflaționiste importante. Dar pe termen mediu și lung, decuplarea Rusiei de la economiile occidentale va fi plină de consecințe în ce privește nivelul de trai și al capacităților tehnologice. Relația cu Asia poate diminua pagubele, dar după părerea mea va rămâne insuficientă pentru a le compensa în întregime".

"Rusia amortizează șocul astăzi, dar are oare capacitatea de a-și reveni?", întreabă Philippe Waechter.

"Deoarece nu numai că acest război monopolizează încasările statului, dar privează Rusia de transferul de tehnologie adus de companiile occidentale. Aceasta reprezintă un deficit de inovație considerabil pe care Moscova va avea dificultăți să-l compenseze, doar dacă nu-și sporește considerabil dependența față de China".

În mai, ministerul economiei rus a arătat că prevede o scădere a economiei de ordinul a 7,8% pănă la 8,8% pe anul 2022, înainte de a reveni pe creștere în 2023 grație unei „transformări structurale" a economiei. Ar fi cea mai mare scădere anuală a PIB-ului din ultimii 20 de ani pentru Rusia.