Ei susțin că atât timp cât nu există studii care să spună exact care este cantitatea rezervelor de apă subterană în țara noastră, aceasta ar trebui lăsată prioritar pentru consum. De cealaltă parte, Ministerul Agriculturii susține că autorizarea folosirii apelor subterane este prevăzută de lege și este necesară în condițiile în care Republica Moldova trece la o agricultură intensivă, dar și ca urmare a limitării rezervelor apelor de suprafață în ani din ce în ce mai secetoși.

Misiunea apelor subterane este să deservească populația cu apă potabilă, susțin ecologiștii. În opinia lor, Republica Moldova are nevoie de o politică națională, o strategie care să prevadă dreptul de exploatare a rezervelor subterane doar în locurile în care lipsesc apele de suprafață. Totodată, cercetările au arătat că gradul de mineralizare a apelor subterane, ceea ce le face imposibil de utilizat în irigare, depășește limitele admisibile. Directorul Adjunct al Institutului de Ecologie și Geografie, Iurie Bejan, subliniază câteva dintre riscurile utilizării apelor subterane care nu întrunesc condițiile tehnice.

”Noi avem 75 la sută soluri de cernoziom, soluri care se formează în condiții de stepă. O dată cu aplicarea irigației pe aceste soluri, ele își modifică structura, textura, însă principala consecință, dacă va fi folosită apa subterană, va fi salinizarea solurilor. Adică scoaterea din circuit într-o perioadă de maxim 5 ani”, a declarat Iurie Bejan.

Ecologiștii mai spun că și procesul de refacere a apelor subterane este unul lent, de doar câțiva milimetri pe an, condiție pentru care această problemă ar trebui tratată cu delicatețe.

De cealaltă parte, Ministerul Agriculturii susține că în ultima perioadă toți mai mulți agricultori, în special din sudul Republicii Moldova, se adresează pentru obținerea de autorizații privind utilizarea apelor subterane în irigarea terenurilor, aceasta fiind o practică întâlnită atât în România cât și Ucraina. Șeful Cabinetului Ministerului Agriculturii, Alexandru Tonu.

„În condițiile unor modificări ale aspectelor climatice și caracteristicii specifice a naturii de la noi, a apărut necesitatea unor resurse de apă suplimentare. Normativele cu care au lucrat în analiza lor ecologiștii se referă la agricultura tradițională, însă o agricultură intensivă presupune un consum mai mare de apă”, a constatat Alexandru Tonu.

Amintim că în prezent legislația privind utilizarea apelor subterane prevede ca în zonele în care nu există surse necesare de apă de suprafață, dar există rezerve suficiente de ape subterane cu proprietăți potabile, Guvernul poate permite folosința acestora și în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă și cu apă menajeră."

Potrivit Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, Republica Moldovadeține peste 7 mii de fântâni arteziene pentru extragerea apelor freatice,dar nu există o hartă care să arate nivelul de mineralizare și poluare.