Termenul „echinocțiu" provine din cuvântul latin „æquinoctium", rezultat din combinarea cuvintelor „æquus" (egal) cu „nox, noctis" (noapte), potrivit Descoperă.

La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică, după cum informează Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (în dreptul constalației Peștii), el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Din punct de vedere astrologic, momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane.

În perioada echinocțiului de primăvară, totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.