„E nevoie să fie desemnată instituția guvernamentală care să coordoneze strategia națională de îmbunătățire a abilităților de alfabetizare media, de exemplu Ministerul Educației și Cercetării. O dată la doi ani, de realizat evaluarea alfabetizării media la nivel național (sondaje, chestionare, interviuri), printr-un parteneriat de actori relevanți. O alternativă este includerea Republicii Moldova printre țările care sunt evaluate prin indici relevanți la nivel mondial, cum ar fi indicele de alfabetizare media: Media Literacy Index. Ca rezultat al acestei evaluări periodice, de ajustat și de îmbunătățit curricula școlară „Educație pentru media”, pentru a dezvolta noi competențe media pe fundalul avansării tehnologiilor digitale”, a spus Victoria Bevziuc.

Totodată, cercetătoarea a recomandat desfășurarea periodică a unor campanii de publicitate socială pe canalele TV și rețelele sociale despre cum e posibil să obții gratuit competențe media, despre linia fierbinte la care poate apela orice cetățean, în cazul în care depistează știri false, dezinformări. E nevoie și de crearea unei platforme comune de resurse online de alfabetizare media, ca un loc de destinație online pentru toate resursele legale de alfabetizare media, unde materialele educaționale și oportunitățile de activități pot fi încărcate, arhivate, accumulate și promovate de către toate organizațiile relevante.

Cursurile de competențe media să fie considerate o prioritate și să fie incluse în programa educațională pentru grădinițe și programa școlară pentru clasele I-XII. Această disciplină să fie inclusă și în cadrul planurilor de studii pentru universitățile din Moldova. Cadrele didactice să fie stimulate atât financiar, cât și prin puncte de credite pentru curricula dată. Pentru Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării este recomandat să se reducă activitățile educaționale care acoperă tema generală de alfabetizare media și să se concentreze pe o pregătire personalizată, cu teme și abilități specifice, care să fie dezvoltate pentru diferite grupuri-țintă, în funcție de profilul și nevoile acestora. De exmplu, disciplina cu genericul „Dezinformarea și manipularea mass-media” sau „Propaganda ca element al războiului hibrid”, a adăugat cercetătoarea.

Pentru realizarea studiului au fost chestionați peste 1500 de tineri, cu vârsta de 18+. Datele au fost colectate în perioada 20 februarie-25 martie 2022.