DW Moldova reține declarației președintei Maia Sandu la Strasbourg: Europa se află în două războaie. Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova, a avertizat Maia Sandu în discursul rostit în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Președinta a vorbit și despre un al doilea război, mai puțin vizibil. Lidera de la Chișinău a subliniat la Strasbourg că nu poate exista o pace durabilă fără ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru agresivitatea sa: „Fără dreptate, războiul nu se încheie - doar se întrerupe și se pregătește să revină. Aici, Consiliul Europei are un rol vital de jucat. Nu ca observator neutru, ci ca garant politic al valorilor democratice și al dreptului internațional. Mecanismele de responsabilizare dezvoltate în cadrul acestei organizații, inclusiv registrul daunelor și eforturile pentru asigurarea justiției pentru victime, sunt esențiale pentru restabilirea încrederii în regulile care ne protejează pe toți.” Pe lângă acest război „vizibil, brutal și devastator” - invazia militară convențională a Rusiei în Ucraina - Europa se confruntă și cu un al doilea război „mai puțin vizibil”, dar „nu mai puțin periculos”, a avertizat Maia Sandu în discursul rostit la Strasbourg. „Acest război este purtat în interiorul societăților noastre. Este un război hibrid. Un război informațional. Un război menit să divizeze oamenii și să ne controleze inimile și mințile. Acest război este accelerat de către tehnologii pe care nu le vedem și nu le înțelegem pe deplin. De către algoritmi care determină tot mai mult ce citesc, ce urmăresc și ce cred oamenii, în timp ce logica lor rămâne în mare parte opacă. Aceste două războaie nu sunt separate. Ele se potențează reciproc”, a mai avertizat Maia Sandu citată de DW.

Republica Moldova, de la CSI spre UE – titrează Veridica.md. Guvernul de la Chișinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor ce stau la baza Comunității Statelor Independente (CSI). Autorul amintește că integrarea noilor state apărute după destrămarea URSS într-o structură care să funcționeze pe bază de egalitate între componentele sale, din start nu a mers bine. Mai mult, între statele membre ale CSI au avut loc mai multe conflicte, inclusiv de ordin militar. La scurt timp după crearea CSI a devenit clar că Rusia percepe acest spațiu ca pe zonă a intereselor sale geopolitice. Pentru a-și formula pretențiile geopolitice asupra spațiului CSI, Moscova l-a identificat ca „vecinătatea apropiată”. Însă nu toate statele membre ale CSI au fost de acord să fie parte a sferei de influență rusești. Unele din ele au încercat să se miște spre vest și să se integreze în structurile euro-atlantice. Mai exact, este vorba despre Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Pentru opțiunile lor geopolitice, Kremlinul a pedepsit aceste țări „neascultătoare”, membre ale CSI, cu numeroase embargouri de ordin economic și le-a supus diferitor presiuni. Deși structura organizațională a CSI este una ramificată, existând foarte multe organe interstatale (circa 70 de organe pe domenii de cooperare), marea majoritate a documentelor semnate în cadrul Comunității nu au fost implementate niciodată. După aproximativ un deceniu de existență, CSI nu a reușit să devină o organizație internațională instituționalizată și funcțională. După invazia Rusiei în Ucraina, Republica Moldova, de facto, și-a suspendat activitatea în cadrul CSI. Despărțirea definitivă a Republicii Moldova de o structură internațională nefuncțională, care mai păstrează într-un fel spiritul Uniunii Sovietice, era o chestiune de timp. În special că decizia Chișinăului este una firească și organică în contextul integrării Republicii Moldova în UE.

Drumul Republicii Moldova spre Europa este prin România, declară la RFI premierul Ilie Bolojan. „Dacă s-ar pune problema unui referendum de unire în România, eu aș vota «Da»”, a spus Ilie Bolojan. Drumul Republicii Moldova spre Europa este prin România, iată de ce declarația președintei Maia Sandu privind opțiunea sa pro-unionistă este una normală”, a declarat premierul Ilie Bolojan în cadrul unui interviu la RFI. „Dacă s-ar pune problema unui referendum de unire în România, eu aș vota Da”, a spus Bolojan.

Ucraina susține restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova și consideră prezența trupelor ruse în Transnistria drept „inacceptabilă” și un risc major de securitate pentru întreaga regiune. Declarațiile au fost făcute de ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, preluate de Cotidianul. Șeful diplomației ucrainene a precizat că Ucraina sprijină fără rezerve suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, inclusiv asupra Transnistriei. În același timp, formatul „5+2” ca instrument de soluționare a problemei transnistrene a eșuat complet, susține oficialul ucrainean. În opinia sa, Uniunea Europeană trebuie să joace un rol decisiv în viitorul proces de reglementare, cu implicarea Ucrainei. Ministrul a mai menționat că Kievul salută inițiativa Chișinăului de a elabora un nou plan de reintegrare a Transnistriei și este gata să analizeze o eventuală solicitare de sprijin. „Suntem gata să examinăm o cerere din partea Moldovei prietene pentru o cooperare practică ulterioară, inclusiv în ceea ce privește contribuția noastră la securitatea Republicii Moldova”, a precizat el. Andrii Sybiha a subliniat că securitatea Ucrainei și a Republicii Moldova este „indivizibilă”, iar menținerea trupelor ruse în Transnistria face tot mai evidentă necesitatea unei soluții bazate pe dreptul internațional.