Două căi de accedere în UE. Teze pentru programul prezidențiabilului eurounionist. Op-Ed de Anatol Țăranu

  • 02 Februarie 07:56
Două căi de accedere în UE. Teze pentru programul prezidențiabilului eurounionist. Op-Ed de Anatol Țăranu

Doar un om părtinitor nu ar recunoaște caracterul conjuncturist al avansării spectaculoase a Republicii Moldova pe făgașul integrării europene din ultimii doi ani. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a modificat radical optica Bruxellului asupra perspectivei aderării la UE a țărilor din trioul asociat Ucraina – Moldova – Georgia, oferindu-le acestora șansa europeană inimaginabilă încă doi ani în urmă. Constatarea acestei realități defel nu diminuează efortul manifestat pe interior de guvernarea de la Chișinău în privința adaptării la condițiile înaintate candidaților la aderare. Dar tot atât de realist ar fi să recunoaștem că în lipsa factorului agresiunii militare ruse în Ucraina, tempoul și profunzimea reformei în Republica Moldova nu ne-ar fi permis să pretindem calitatea de candidat la aderare, cu atât mai mult, începerea negocierilor de accedere la UE.

Clasa politică are obligația de a proteja cetățenii

Termenul 2030 ca punct final de integrare în UE reprezintă un obiectiv politic mobilizator, dar și aducător de profituri politice pe termen scurt și mediu. Asemenea promisiuni legate de termeni temporali sunt pe înțelesul cetățenilor trecuți prin experiențele modului de viață sovietic. Să ne amintim doar de promisiunea cu care au trăit generații de oameni sovietici privind anul 1980, în care urma să fie terminată construcția comunismului în URSS. Toți cunoaștem cu ce s-a soldat acea promisiune, URSS s-a prăbușit. După cum observa profetic Winston Churchill, politicienii nu pot să evite să facă promisiuni, dar trebuie să fie pregătiți să explice de ce promisiunile făcute nu au putut fi implementate în viață. Păcat dacă în anul 2030 la Chișinău viața politică se va consuma doar în formularea explicațiilor.

Războiul din Ucraina a deschis porțile UE pentru Republica Moldova, dar provoacă și o mulțime de riscuri cu consecințe greu calculabile. Clasa politică moldovenească are obligațiunea de a preveni și proteja cetățenii contra unor posibile tragedii ce se pot extinde din Ucraina spre noi ca urmare a războiului de agresiune rusesc. Sub pericolul unor amenințări iminente, politicienii români de pe ambele maluri ale Prutului au datoria de a examina toate scenariile, toate opțiunile care să garanteze tuturor cetățenilor ambelor state românești siguranță și încredere, iar acestea pot fi întrunite doar prin asumarea unui proiect de reîntregire națională.

Două căi de integrare și riscul absenteismului

Spre deosebire de alte state aspirante la integrare în UE, Republica Moldova are un privilegiu unic de a alege între două variante de accedere în comunitate. Aceste două căi de integrare își au adepții săi în clasa politică moldovenească, fiind reprezentate de eurosuveraniști – opțiunea integrării europene ca stat suveran, și eurounioniști – integrarea în UE prin înfăptuirea proiectului unității naționale prin unirea politică a Republicii Moldova cu România. Sondajele sociologice arată o aproximativă paritate a acestor două opțiuni de integrare europeană în mediul alegătorilor cu viziuni europene, în condițiile când politic doar opțiunea eurosuveranistă este reprezentată oficial la nivel parlamentar și guvernamental.

Această situație a apărut după ce la alegerile precedente prezidențiale și parlamentare, eurounioniștii, în lipsa unui lider carismatic și a unei forțe politice coagulate unioniste, au votat masiv candidatura Maiei Sandu și pentru formațiunea PAS. Însă dificultățile și derapajele actualei guvernări în promovarea reformei au provocat dezamăgire și sentimentul de neîncredere politică în segmente consistente ale alegătorilor cu viziuni europeniste în raport cu actuala guvernare de orientare eurosuveranistă. Pe acest fundal apare pericolul manifestării absenteismului electoral pe segmentul alegătorului europenist.

Riscul absenteismului printre alegătorii cu viziuni unioniste poate fi depășit prin mobilizarea acestui segment electoral pe filiera unui mesaj eurounionist, care garantează integrarea europeană sigură a Republicii Moldova prin România. Sub pericolul unor amenințări iminente de revenire la guvernare a forțelor pro-ruse și antieuropene, politicienii europeniști din Republica Moldova au obligația de a examina toate scenariile, toate opțiunile care să garanteze perpetuarea cursului european, iar acestea pot fi întrunite doar mobilizând la maximum activismul electoral al eurounioniștilor prin manifestarea politică asumată al unui proiect de reîntregire națională românească.

Angajamente obligatorii pentru candidatul eurounionist la prezidențiale

O manifestare fermă pe această dimensiune de mobilizare electorală va fi prezența mesajului eurounionist în campania prezidențială din acest an, care presupune recunoașterea și promovarea politică a următoarelor angajamente:  

  • Istoric, Republica Moldova, prin populația majoritară face parte din arealul etno-cultural românesc;
  • După anexarea Moldovei la Est de Prut la imperiul rus și îndeosebi la imperiul sovietic, populația băștinașă a fost supusă procesului deconstrucției/construcției identitare de origine colonială în baza conceptului moldovenist antiromânesc;
  • Decolonizarea completă a Republicii Moldova prin europenizarea ei poate fi atinsă prin afirmarea identității românești a statului și a populației majoritare;
  • Înfăptuirea proiectului unității naționale prin unirea politică a celor două state românești este calea cea mai scurtă și sigură de integrare europeană a Republicii Moldova;
  • Președintele va promova prin împuternicirile sale de politică internă și externă identitatea românească a statului și necesitatea restabilirii unității naționale prin Unire;
  • Unirea a două state românești semnifică evoluția statalității moldovenești la est de Prut în faza sa istorică superioară – statul național întregit;
  • Președintele va promova prin împuternicirile sale politice avantajele economice, sociale, culturale și de altă natură a Unirii pentru toți cetățenii Republicii Moldova;
  • Unirea se va efectua în conformitate cu Constituțiile și legile Republicii Moldova și ale României;
  • Unirea va garanta la modul cel mai plenar drepturile etno-culturale și de altă natură a minorităților naționale în conformitate cu standardele avansate ale UE;
  • În cazul perpetuării regimului separatist în raioanele din stânga Nistrului, participarea la actul Unirii a zonei transnistrene a Republicii Moldova se va efectua în formula amânată, după demilitarizarea, decriminalizarea și democratizarea teritoriului sub control internațional;
  • În cazul renunțării populației găgăuze la Unire în conformitate cu dreptul autonomiei la autodeterminare, zona va fi politic și economic enclavizată, populației oferindu-se periodic dreptul de a revizui statul politic al zonei prin referendum.

    Dezbaterea electorală a opțiunii restabilii unității naționale românești cu siguranță va contribuii la mobilizarea masivă a electorilor cu viziuni pro-românești în ambele două viitoare scrutine – cel prezidențial și cel parlamentar din Republica Moldova, asigurând pe această cale victoria electorală a forțelor pro-europene și păstrarea caracterului intact al cursului european.
Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
28,24
Cer senin
Umiditate:57 %
Vint:3,6 m/s
Fri
29
Sat
27
Sun
22
Mon
23
Tue
25
Arhivă Radio Chișinău