Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Lider de echipă, programul Europenizare, IPRE și Irina Tabaranu, jurnalistă, platforma Zonadesecuritate.md, au vorbit despre provocările curente legate de eficientizarea procesului de înmatriculare a vehiculelor din regiunea transnistreană în conformitate cu prevederile legislației naționale, stadiul actual al dialogului cu autoritățile de la Kiev și reprezentanții Tiraspolului pe marginea acestui dosar, cât și importanța acestuia pentru procesul de reintegrare al Republicii Moldova.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Cristina Lesnic, ex-Viceprim-ministru pentru reintegrare: „Exact în perioada în care am fost desemnată în calitate de Viceprim-ministru pentru Reintegrare, mi-a fost atribuită această misiune. Discuțiile au pornit în cadrul unui grup de lucru la care au participat atât Chișinăul,Tiraspolul, cât și OSCE. Au fost multe discuții și nu cred că au fost cazuri în istorie ca într-un interval atât de scurt să elaborăm un mecanism cu participarea tuturor actorilor implicați în proces. Această soluție a fost testată timp de doi ani, după care a fost extinsă pentru alți doi ani și vreau să menționez că este un mecanism benevol. Scopul acestui mecanism este ca cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul în stânga Nistrului să poată înmatricula și circula liber în traficul rutier internațional. Acest mecanism era pentru cetățenii care nu desfășurau activitate comercială, iar necesitatea acestui mecanism a apărut întrucât multe mașini din regiune nu puteau fi depistate de angajații MAI dacă comiteau încălcări. Era necesar ca aceste automobile să revină în câmpul legal al Republicii Moldova. În opinia mea, impactul final al acestei decizii protocolare este un document care este funcțional, iar lucrul respectiv nu trebuie privit doar din perspectiva numărului de mașini care sunt înmatriculate sau neînmatriculate, dar și prin prisma traversărilor frontierei de stat cu mijloacele de transport cu numere neutre”.

Alexandru Flenchea, ex-Viceprim-ministru pentru reintegrare: „Principalul câștig al Chișinăului în urma participării la mecanismul de înmatriculare a autovehiculelor din stânga Nistrului a fost legalizarea. Este un pas important în soluționarea definitivă a conflictului transnistrean, în parcursul de reintegrare a țării. Tiraspolul a estimat că ar putea prezenta faptul înmatriculării mașinilor transnistrene ca un succes al său: „că, uite, ce am obținut pentru voi libertate de circulație în toată lumea”. Eu consider că nu contează care e motivația, atât timp cât ceea ce se face e corect, iar locuitorii regiunii au avut și au de câștigat și mai mult pe viitor. Chiar dacă până nu demult puteau călători în Ucraina, și de acolo în Rusia, cu plăcuțe transnistrene, asta nu înseamnă că era bine pentru ei. Dacă aceste mașini nimereau în accident, chiar dacă nu erau de vină, persoanele nu-și puteau primi despăgubirile de la compania de asigurare, din cauza mai multor aspecte de legalitate. Cât privește interesul Kievului, autoritățile ucrainene, cu mult înainte de 2018, au semnalizat foarte clar că situația pe care au tolerat-o decenii, de la destrămarea Uniunii Sovietice, nu mai poate continua. Ucraina s-a asigurat foarte bine că nu impune măsuri restrictive până în momentul în care există un mecanism eficient de legalizare a mașinilor din regiunea transnistreană”.

Ion Manole, Director Executiv, Promo-Lex: „Despre plăcuțele de înmatriculare neutre se vorbește prea puțin, iar percepția în societate este că nu vorbim public subiectele respective la nivelul cuvenit. Eu m-aș întoarce puțin în istorie pentru a aminti ce se întâmpla cu anumite persoane în privința liberei circulații, pentru că numerele de înmatriculare a automobilelor de fapt nu reprezintă nimic altceva decât un element al libertății de circulație. Noi, ca organizație a drepturilor omului, am înregistrat în perioada 2006-2020 numeroase cazuri când cetățenii noștri din stânga Nistrului au avut mult de suferit că nu aveau aceste plăcuțe de înmatriculate eliberate de administrația de la Tiraspol. Astfel, când Tiraspolul a încercat să-și introduce propriile plăcuțe de înmatriculare, Chișinăul a asistat pasiv, a lăsat în voia sorții locuitorii din stânga Nistrului, care, de fapt, refuzau să accepte acele plăcuțe de înmatriculare ale Tiraspolului. Pas cu pas, cetățenii au fost forțați să le accepte. Dar nu puteau părăsi Republica Moldova dacă păstrau acele plăcuțe eliberate de Tiraspol. În urma acestor circumstanțe, au avut de pierdut în mare parte cetățenii de rând”.

Andrei Popov, Șeful Direcției Cooperare Multilaterală, MAEIE: „Acum avem un lucru foarte important. După decizia suverană a Ucrainei de a nu permite accesul mașinilor cu numere legalizate pe teritoriul său din 1 septembrie 2021, cererea de obținere a numerelor de înmatriculare neutre s-a triplat. Până acum mulți locuitori poate nu luau în serios schimbarea acestor numere, iar odată ce s-a văzut că decizia nu se mai amână a dus la sporirea solicitărilor. Din raportul misiunii OSCE vedem că dacă în luna mai curent au fost eliberate 191 plăcuțe, atunci în iulie a crescut la 239, iar în august la 371. Pe parcursul acestor luni, Tiraspolul a vorbit despre riscul unei crize umanitare, că vor fi blocați cetățenii și transportul. Realitatea este însă următoarea. În ultimele două săptămâni pe teritoriul Ucrainei au fost admise 1300 de autoturisme cu plăcuțe neutre, iar nu au fost admise doar 90 de automobile cu numere transnistrene. Nu avem o cifră de zeci de mii. Și încă un lucru de care nu s-a vorbit. În ultimii ani au fost eliberate circa 6000 de plăcuțe neutre, dar numărul de permise moldovenești deja se apropie de 40 de mii pentru locuitorii de acolo. Astfel, aceste permise certifică apartenența cetățeanului la statul Republica Moldova”.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.