„Referitor la formatul 5+2, fiind internaționalizat încă în 2005, practic s-a convocat în ședință doar de câteva ori, pentru că din start a fost ceva ce nu a dat rezultate. R. Moldova a încercat să internaționalizeze conflictul, pentru că, practic, la negocieri era de una singură, iar pe de altă parte OSCE cu o politică care încerca să mențină un echilibru dar mai degrabă era de partea Federației Ruse decât a R. Moldova, apoi Federația Rusă, Tiraspolul, ucrainenii până în 2013, de asemenea, erau mai mult de partea autorităților tiraspolene. Prin extinderea formatului cu observatorii UE și SUA, R. Moldova a încercat să obțină un suport diplomatic mai consistent și să încerce prin negocieri să rezolve acest conflict.  La moment 5+2 nici nu poate să se convoace, dacă două părți cu statut de garant și de mediator sunt implicate într-un conflict armat direct, iar OSCE practic și-a pierdut orice autoritate, în general fiind exclusă din proces în Ucraina și practic aceeași situație este în Karabahul de Munte, au rămas în R. Moldova și în Georgia, dar fără să aducă rezultate. Deci formatul de negocieri este practic trecut la arhivă. Nu știu dacă este nevoie de un alt format la acest moment, pentru că în perioada aceasta de tranziție în contextul conflictului din Ucraina, probabil cel mai bun format este 1+1”, susține Juc. 

Problema transnistreană deocamdată nu reprezintă un impediment în parcursul european ar R. Moldova și va fi discutată pe măsură ce se va înainta în negocierile de aderare la UE, a explicat Victor Juc:

„Conflictul din raioanele de est nu este un impediment în apropierea europeană a R. Moldova. Noi mergem prea departe, R. Moldova nici măcar nu a demarat procesul de negocieri pe marginea capitolelor acquis-ului comunitar, în primul rând. În al doilea rând, oamenii de afaceri din raioanele de est, și acestea includ câteva capitole din acquis-ul comunitar, destul de bine au profitat de Acordul de Asociere și de Liber Schimb, de acordul de liberalizare a regimului de vize. În al treilea rând, nimeni n-a spus niciodată că varianta cipriotă poate să nu se repete. În Cipru, numai partea greacă a fost incorporată în UE, partea controlată de turci a rămas în afară. Deci, pe parcursul negocierilor, când problema raioanelor de est va apărea, atunci ea va fi rezolvată... Articolul 7 din  Acordului de Aderare  RM –UE prevede expres că R. Moldova este tratată ca un tot întreg. Altceva e că pe măsură ce se va înainta în negocierile de aderare, față de raioanele de est ar putea să fie unele derogări, sau poate se va solicita un referendum, ca în cazul Ciprului”, menționează Victor Juc.

Reintegrarea prin integrare reprezintă modelul german de reunificare a țării, dar din cauză că presa din partea aceasta a Nistrului nu ajunge în regiunea transnistreană, aceste model este mai puțin operațional în cazul R. Moldova. „Autoritățile spun haideți să rezolvăm toate problemele în partea dreaptă a Nistrului și le vom spune celor din stânga Nistrului că dacă doriți și voi justiție corectă, anticorupție, trebuie să ne reintegrăm. Malul drept devine exemplu pentru malul stâng. Alte idei referitor la reunificare nu au fost expuse de autoritățile din R. Moldova, dar vedem pe parcurs. Eu cred că nu trebuie să ne grăbim. Cel mai important pentru R. Moldova este să îndeplinească cele nouă condiționalități, Comisia Europeană să aibă un raport favorabil, ca în baza acestor rapoarte să demareze negocierile pe marginea acquis-ului comunitar. Iar pe parcurs, la problemele ce țin inclusiv de stânga Nistrului să se identifice soluții”, punctează Juc.