De mai mulți ani, Irina scrie despre problematica transnistreană, despre consecințele politice ale războiului din 1992, a realizat numeroase subiecte despre viața oamenilor din stânga Nistrului și despre procesele care au loc acolo. Jurnalista a constatat că tematica transnistreană a fost ignorată intenționat de toate guvernările Republicii Moldova, timp de 30 de ani, iar societatea ar trebui să pună presiune pe decidenți, inclusiv în contextul apropierii de Uniunea Europeană:

„Fără a rezolva conflictul transnistrean nu putem intra în Uniunea Europeană. Problema transnistreană a fost neglijată de clasa politică. Intenționat au făcut acest lucru. De fapt, problemele noastre economice, de securitate – toate pornesc de la regiunea transnistreană. Până când nu vom rezolva acest conflict, nu avem un viitor sigur. Trebuie să rezolvăm acest conflict ca să avem o țară integră, o economie mai stabilă. Acele uzine și fabrici care se află acolo nu au acum nicio contribuție la bugetul de stat, din contră, beneficiază de mai multe facilități. Asta e problema – oamenilor nu li se vorbește pentru că i-a convenit cuiva ca presiunea să nu fie pe subiectul transnistrean. Eu consider că oamenii trebuie să pună presiune pe autorități pentru rezolvarea conflictului transnistrean pentru că de aici încep multe lucruri. Multe reforme sau schimbări la nivel economic trenează din cauză că există această regiune incertă, cu un cadru legal separat, cu un cadru fiscal separat. Oamenii trebuie să cunoască faptul că o persoană din stânga Nistrului, atunci când importă un automobil, nu plătește la fel cum ar plăti un cetățean din Ialoveni sau Ungheni. Când ei vor ști și vor conștientiza că noi nu suntem egali la nivel economic, vor începe să pună presiune. Agenții economi nu sunt egali, deși plătesc cea mai mare parte din impozite la bugetul de stat”.

Primul pas pentru integrarea regiunii transnistrene ar trebui să fie lupta cu propaganda de la Tiraspol, consideră jurnalista Irina Tabaranu: „Aceste două spații informaționale diferite, pe malul drept și stâng, ar trebui să dispară. Moldova ca stat, din punct de vedere strategic, ar trebui să aloce resurse considerabile pentru un spațiu informațional comun. Dacă mergem pe linia administrativă, avem acces la radiourile transnistrene, oamenii prind semnalul televiziunilor transnistrene și rusești, anume pentru că Tiraspolul are antene foarte puternice, sistem de transmitere foarte bun și oamenii spun că au și sistem de bruiaj foarte bun… Operatorul public, Moldova 1, trebuie să depună efort ca să ajungă în regiune său măcar să aibă programe în care să reflecte problematica transnistreană”.

Chișinăul trebuie să-și fortifice instituțiile în stânga Nistrului, consideră experta: „Noi avem aceste opt școli în limba română, care necesită un efort foarte mare ca să le menținem, dar trebuie să mărim numărul de elevi. De exemplu, există o inițiativă a avocatului poporului de la Varnița și de la Chișinău de a deschide la Tighina o grădiniță în limba română. Toți acești copii care merg la aceste școli fac grădinița în limba rusă. Asta trebuie să facem, să deschidem grădinițe, școli și atunci va fi mai ușor să reîntregim cele două maluri”.