„Am trăit o viață cu acest regim separatist și cu toate că au fost presiuni extrem de mari, nu ne-au făcut mai slabi, din contră, ne-au întărit, am primit imunitate, am fost căliți. Pe parcursul a 30 de ani am putut demonstra prin fapte: dacă astăzi în Tiraspol este școala românească, și în alte sate din această regiune, și în orașul Tighina, chiar e meritul nostru, al profesorilor, elevilor și părinților. Mă bucură faptul că astăzi, chiar în incinta acestei instituții de învățământ, seara, vin adulți să învețe limba română. Poate că printre ei sunt și din cei care în anii 2000 au participat la distrugerea acestei școli, dar au înțeles că trebuie să studieze limba română pentru că într-adevăr se gândesc că R. Moldova fi integrată în UE”, spune Ion Iovcev, fostul director al Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, autorul volumului „Ostatic în propria țară. Cartea vieții mele”.  

Alegerile din 28 septembrie, un examen foarte serios. Riscul e foarte mare

Totodată, Ion Iovcev crede că parada militară organizată de regimul de la Tiraspol la începutul lunii septembrie, după o pauză de trei ani, reprezintă un mesaj adresat Chișinăului, în contextul alegerilor din 28 septembrie. „Două examene am trecut, am în vedere referendumul de aderare la UE și alegerea președintelui R. Moldova. Acum vom avea acest examen foarte serios, pentru că R. Moldova este republică parlamentară și regimul de la Tiraspol, care primește instrucțiuni de la Moscova, mizează pe aceste alegeri. Riscul e foarte mare să ne trezim pe 29 septembrie și să avem ceea ce s-a întâmplat în Georgia”.

Ion Iovcev, care a candidat la parlamentarele din 2019 și 2020, atenționează că fraudele înregistrate atunci, transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană, cumpărarea votului, se pot repeta și la scrutinul din 28 septembrie: „Acum în R. Moldova este o situație foarte complicată - războiul hibrid, banii veniți pe cale ilegală pentru alegeri, partidele care peste noapte au apărut, blocurile, toate au același scop - de a ne întoarce înapoi. Mizează și pe Transnistria, acolo totuși sunt cetățeni cu pașapoarte moldovenești și pentru prima dată Krasnoselski a cerut să fie deschise secții de votare în stânga Nistrului. Însă, într-un regim separatist, într-un teritoriu ocupat, unde nu este presă liberă, unde este încălcat dreptul la libera circulație, unde oamenii sunt îndoctrinați, este imposibil să deschizi secții de votare. Eu am candidat în 2019 pe circumscripția Tiraspol-Slobozia, și în 2020, știu foarte bine cum au fost organizate transportări în ziua alegerilor. La așa-numita vamă de la Varnița erau și mașini personale, și autobuze venite de unde vrei pentru Plahotniuc, pentru Dodon, agitație se făcea în ziua alegerilor, era imposibil să ajungi la secția de votare. Acelea nu erau alegeri, era ceva ieșit din comun... Eu personal în 2019 am văzut cum se dădeau plăteau bani în autocar, în ruble transnistrene, în lei moldovenești, în dolari. Pentru cine au votat, ei habar n-aveau despre ce se întâmplă în R. Moldova”.

Totuși, Ion Iovcev subliniază că cetățenii R. Moldova din regiunea transnistreană, care au participat conștient la procesul electoral de la obținerea independenței, au susținut forțe democratice, iar la referendumul proeuropean de anul trecut, s-a înregistrat un procent mai mare de susținători ai integrării europene decât în unele raioane din sudul sau nordul R. Moldova. Aceasta vorbește despre rolul școlilor cu predare în limba română din zona transnistreană, consideră fostul director al Liceului „Lucian Blaga”, care timp de 30 de ani a condus unica școală cu predare în limba română de la Tiraspol.