„Împreună cu colegii de la WatchDog am prognozat intensificarea unor astfel de acțiuni, în special în contextul proceselor electorale din Rep. Moldova, asta în primul rând, și în al doilea rând, în contextul expirării contractului de tranzitare a gazelor, la sfârșitul anului 2024. Aceste procese pot lua forma unor operațiuni sub steag fals. Putem vedea presiuni asupra școlilor cu predare în limba română, probabil vom vedea și presiuni asupra agricultorilor și, ca de obicei, reținerea unor cetățeni moldoveni în stânga Nistrului. Sunt niște scenarii deja cunoscute. Deși Biroul de Reintegrare spune că pericolele nu sunt reale, eu le-aș cataloga ca niște pericole reale, dar temperate de capabilitățile militare ale Ucrainei, care are dislocați în jur de 15 mii de militari ucraineni la granița cu regiunea transnistreană. gradul de pregătire a autorităților este unul sporit, dar capacitățile noastre sunt limitate și trebuie crescute, în special în domeniul militar, aici vorbim de interceptare și identificarea dronelor, pe larg utilizate acum în război. Chiar dacă autoritățile au cumpărat un sistem de monitorizare, unul nu este de ajuns pentru întreg teritoriul. Nivelul de risc nu este acum atât de ridicat, dar va crește în apropierea scrutinului prezidențial din acest an și va atinge cote maxime în alegerile parlamentare de anul viitor”, consideră expertul  Grigore Guzun.

Procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană va aduce beneficii și pentru regiunea transnistreană, pentru cetățenii de acolo și pentru oamenii de afaceri, consideră expertul. El a amintit în acest context de Acordul de Asociere RM-UE, intrat în vigoare acum zece ani, de care beneficiază și companiile din raioanele de est. 

„Procesul de aderare la UE, semnarea Acordului de Asociere în 2014, aceste beneficii sunt aplicate și în stânga Nistrului, mai mult de 60% din exportul din regiune este îndreptat spre piața europeană. Deci, vedem un fapt împlinit a ceea ce înseamnă aderarea la UE, inclusiv pentru partea stângă a Nistrului. După cum reitera și președinta Maia Sandu, aderarea la UE se va face în două etape, prima - malul drept, apoi malul stâng, cumva după modelul Ciprului. Deși în Ciprul de Nord nu este aplicată legislația europeană, dar cetățenii de acolo, pentru că sunt cetățeni ciprioți, beneficiază de aceste beneficii. În ceea ce privește Transnistria, să nu uităm că totuși în ultimii ani în R. Moldova ani s-au înregistrat progrese și în domeniul economic, și în domeniul social, și în domeniul politic, iar cetățenii de dincolo fac naveta spre Chișinău, cei care lucrează în partea dreaptă a Nistrului, cei care călătoresc prin Aeroportul International Chișinău, ei văd avantajele aderării la UE și reintegrării acestei regiuni în componența R. Moldova în totalitate”, a spus Grigore Guzun.

Expertul crede că președintele rus Vladimir Putin își dorește mult mai mult decât refacerea URSS. El atenționează că R. Moldova este prima țintă a Kremlinului,  în caz că Ucraina cedează, de aceea, R. Moldova și Ucraina trebuie să devină membre NATO, altfel Putin nu se va opri. 

„În 2012, pentru prima dată se vorbește despre concepția lui Putin, despre Rusia cea mare, sau Rusia istorică, Putin ar vrea ca frontierele vestice ale Federației Ruse să ajungă la cele ale Imperiului Rus de la sfârșitul sec. 18. Atunci la Imperiul Rus a fost anexat practic tot teritoriul actualei Ucraina, cu excepția câtorva zone din Vest, au fost anexate statele Baltice, teritorii din Finlanda, din Polonia. Putin vede acum toate aceste mișcări prin prisma civilizației ruse, Rusia ca stat-civilizație... Dacă vorbim despre anexare Transnistriei, practic nu este posibilă pentru că nu avem frontieră comună cu Rusia...

Unele ambiții care au început în 2014 în Ucraina, au continuat în 2022. Din păcate sunt lecțiile neînvățate ale Occidentului. Reacția Occidentului  în 2014 a lăsat de dorit. Atunci ar fi trebuit să se pună mai multă presiune pe Federația Rusă. Ei se bazează pe ezitarea liderilor europeni. Exact așa au făcut și în 2008 în Georgia, și în 2014 în Ucraina. Federația Rusă mizează pe faptul că la agresiunea lor Occidentul va face un pas înapoi. Aceasta a încurajat Rusia pentru atacul din 2022. De asemenea, depinde și de NATO. R. Moldova trebuie să devină membră NATO și Ucraina trebuie să devină membră NATO. Altfel, Vladimir Putin nu se va opri la acest scenariu, va merge mai departe și prima țintă va fi R. Moldova, în caz că Ucraina cedează”, atenționează Grigore Guzun, expert în relații internaționale de la WatchDod.