Alexandru Flenchea: Vorbim despre anul 2004 atunci ca urmare a discuțiilor și solicitărilor repetate a Chișinăului și Bruxelles, Consiliul Uniunii Europene a luat decizia de a aplica sancțiuni în formă de restricții de călătorii împotriva unui număr limitat, dacă îmi amintesc corect era vorba de 18 persoane la acel moment, din conducerea de vârf a regiunii transnistrene pentru subminarea procesului de negocieri. Acesta a fost motivul introducerii sancțiunilor. Tiraspolul în acel moment ca urmare a eșuării Memorandumului Kozak efectiv s-a retras din negocieri și pentru ai stimula să revină la masa de negocieri consiliul UE a luat această decizie în strânsă colaborare cu Chișinăului și la solicitările Chișinăului. După care în vara anului 2004 ca urmare și a crizei școlilor, Consiliul a aprobat și o anexă la acea decizie, ce a instituit restricții de călătorie, care a inclus și nume de responsabili din stânga Nistrului, responsabili de criza școlară, deci de sus în jos toți cei care au dat ordine. Toți cei care le-au executat la nivel local au nimerit în această listă pentru încălcări  ale drepturilor omului în cazul dat al dreptului la educație.

Radio Chișinău - Acea listă de sancțiuni a fost golită tot la solicitarea Chișinăului…

Alexandru Flenchea - Corect, da. S-a schimbat  între timp realitățile în 2010 a avut loc o activizare a proceselor în negocieri s-a mai semnat câte ceva, criza școlilor era depășită. Atunci Chișinăul a venit cu solicitarea de a face listele nule, mecanismul de sancțiuni propriu-zis rămâne în vigoare și oricând poate fi reactivat prin completarea listelor cu nume nominale cu responsabili din stânga Nistrului.

Radio Chișinău - Poate e cazul să fie reactivată sau completată această listă în situația din prezent. Vedem că în ultimii ani sub pretextul așa-zisei lupte cu extremiștii din regiune, în ultimul an chiar a fost inventată o nouă pedeapsă pentru oamenii din stânga Nistrului de a nu putea să se adreseze în instanțele naționale și internaționale atunci când le sunt încălcate anumite drepturi în stânga Nistrului, de ce nu facem acest lucru acum?

Alexandru Flenchea - Dacă decideam să mergem pe această cale ar fi trebuit să fie făcută ani în urmă, sau cel puțin să fie începute discuțiile cu UE atunci. Acum avem două probleme, cea de-a doua problemă după importanță, e cum să să răspunzi la întrebarea oficialilor UE: de ce acum? de ce până acum nu ați privit asta că o problemă suficient de mare ca să vă adresați la noi să reactivăm mecanismul de restricții de călătorie? Pentru că calitativ nu s-a schimbat nimic în 2022, aceste probleme există de mulți ani, acele articole din „codul penal” la fel. Trebuie să ne gândim și să avem un răspuns bun de ce anume acum. În primul rând, contextul general cel al războiului din Ucraina, tensiunilor fără precedent între Rusia și Occident, cred că prioritatea, cât de banal nu ar suna, este să păstrăm stabilitatea și pacea în țară. Mă gândesc că dacă recurgem la așa  pași și acțiuni nu ar avea un rezultat imediat, dar ar aduce disensiuni între Chișinău și Tiraspol cu siguranță… Soluția pe termen lung este soluționarea conflictului. ”