Pentru a pune America înainte de toate, președintele american Donald Trump identifică mai întâi inamicii națiunii. Cele mai noi vești sunt despre: ISIS - Trump vrea ca NATO să lupte contra grupării teroriste, China - marina americană testează determinarea Beijingului de a-și proteja pozițiile din Marea Chinei de Sud, Coreea de Nord - SUA fac pregătiri militare pentru aventuale atacuri nord-coreene - și ... mașinile germane - sunt pur și simplu prea multe pe străzile americane.

Trump nu ratează niciun moment prielnic pentru a ataca politicile comerciale ale Germaniei și ale companiilor germane. Publicația de business germană Handelsblatt îi avertizează pe nemți să se pregătească de războaie comerciale. Germania este motorul de creștere al Uniunii Europene și principala piață către care se îndreaptă exporturile românești.

O altă publicație germană respectabilă, Der Spiegel, scrie că la cea mai recentă reuniune a liderilor europeni de la Bruxelles, Trump a spus că germanii sunt „răi, foarte răi“ pentru că vând prea multe mașini BMW, Audi și Mercedes în SUA.

„Uitați-vă la milioanele de mașini pe care le vând în SUA. Vom pune capăt acestui lucru“, ar fi spus Trump unor participanți la întâlnirea de la Bruxelles. Der Spiegel are aceste informații de la surse prezente acolo, dar nu și înregistrări. Întrebat dacă Trump a atacat constructorii auto germani, un purtător de cuvânt a Casei Albe a răspuns că nu.

Gary Cohn, directorul Consiliului Eco­nomic Național al Casei Albe, a recunoscut că președintele a spus că nemții sunt „foarte răi“ în ceea ce privește inundarea pieței americane cu mașini, dar a insistat că afirmațiile sale nu reprezintă un atac la adresa unuia dintre cei mai importanți aliați ai Americii.

Însă Trump a criticat de mai multe ori Germania pentru surplusul comercial mare pe care îl are cu SUA. Acest surplus reflectă mai ales exporturile de mașini nemțești pe piața americană. Într-un interviu acordat ziarului Bild în ianuarie, președintele american a scos din rând BMW și a amenințat com­pania cu impunerea unei taxe de import de 35% pentru mașinile construite în afara SUA și vândute pe piața americană, notează Bloomberg.

„Dacă te duci pe Fifth Avenue vei vedea că toată lumea are câte un Mercedes-Benz în fața casei“, a spus Trump publicației. El s-a plâns că nemții nu conduc mașini Chevrolet, o marcă legendară în SUA. General Motors a retras în mare parte această marcă din Europa.

Pentru Handelsblatt, cea mai mare publicație de business din Germania, amenințările lansate de Trump la adresa partenerilor comerciali ai Americii sunt un semn că sistemul global al comerțului liber începe să se dezmembreze. Germania poate alege să nu facă nimic și să rămână expusă la capriciile președintelui Trump și ale altor lideri sau poate căuta să se adapteze pentru a reduce vulnerabilitățile.

Aproape în fiecare lună biroul de statistică al Germaniei publică cifre record privind exporturile - pentru mulți nemți simbolul supremației ca economie a Germaniei. Însă pentru oamenii de afaceri și politicienii nemți, suma istorică de 1.210 miliarde de euro pentru exporturile de anul trecut anunțată în ianuarie a fost mai degrabă cauză de nervozitate. Trump și echipa sa au reușit să le inducă această stare. Supremația comercială a Germaniei nu este bine văzută de Trump. Europenii, dar și americanii sunt lăsați fără replică de discursurile contradictorii ale președintelui, de adevărurile sale alternative și de ordinele sale executive ciudate. Nimeni nu știe cât din ce spune Trump este serios sau face parte din spectacolul mogulului.

Însă ceea ce devine din ce în ce mai clar este că atacurile lui Trump la adresa comerțului internațional fac parte dintr-un tipar mai mare, global. Votul britanicilor de anul trecut pentru retragerea țării lor din UE reflectă teama de globalizare și de granițe deschise și nemulțumirea perdanților globalizării față de ordinea economică. Trump la președinția SUA și Brexitul amplifică o tendință globală antiglobalizare și prevestesc noi probleme. Modelul lui Trump este împărtășit de tot felul de naționaliști. Curentul s-a întors contra comerțului cu mult înainte de șocul dublu din 2016. De când cu criza economică globală, țările din G20 au introdus circa 1.200 de măsuri protecționiste noi pentru a proteja părți din ce în ce mai mari din piețele interne de produsele străine, potrivit Organizației Mondiale a Comerțului.

China, care a privit întotdeauna comerțul liber ca pe o autostradă cu un singur sens pentru exporturile sale, a făcut în ultimii ani și mai dificilă prezența companiilor străine pe piața sa, cea mai populată din lume, prin, spre exemplu, restricționarea acționariatului străin sau chiar înghețarea activelor companiilor din sectoare „sensibile“.

„Ne aflăm în ape foarte periculoase“, a avertizat Robert Zoellick, fostul președinte al Băncii Mondiale. Nicio altă economie mare nu este mai vulnerabilă la întreruperea comerțului liber decât Germania. Un sfert din locurile de muncă de acolo depind de exporturi, inclusiv de exporturile către SUA (1,6 milioane de locuri de muncă).

„Un război comercial ar fi de rău pentru economia germană“, spune Galina Kolev, economistul șef al Institutului pentru economia germană. Exporturile contribuie cu 47% la PIB, ceea ce face din Germania economia dezvoltată cu cea mai mare dependență de comerțul liber. În cazul Chinei, fabrica lumii, exporturile echivalează cu 22% din PIB. Nemții importă cu mult mai puțun decât exportă și, ironic, tot ei ar trebui să vrea cel mai mult să schimbe acest lucru. Banii pe care îi câștigă nemții din surplus sunt investiți în străinătate, expunând țara la riscuri mari. Mareea de bani nemțești a irigat ipotecile subprime ale americanilor, bulele imobiliare din Spania și Irlanda și multe alte investiții otrăvitoare.

Gunther Schnabl, economist la Universitatea din Leipzig, a calculat că Germania a pierdut deja peste 1.000 de miliarde de euro în venituri din export prin investiții neinspirate.

„Este puțin probabil ca nemții să poată folosi această avere“, spune Hans-Werner Sinn, un alt economist german de top. „Multe dintre automobilele și utilajele pe care le-am exportat au fost pur și simplu date pe degeaba.“ Deoarece multe din aceste pierderi s-au acumulat în bănci, nemții au plătit dublu pentru că s-au văzut mai târziu în situația de a salva prin bailout-uri băncile. Este o schemă de redistribuire gigantică, de care beneficiază companiile exportatoare germane și țările care cumpără mașini Porsche, dar care lasă nota de plată contribuabilului german.

Ce urmează? Zvonurile spun că Trump a trimis deja emisari comerciali în capitalele Europei pentru a negocia acorduri individuale. Spre exemplu, Berlinului i s-ar fi cerut să cumpere mai multe arme și echipamente militare din SUA pentru a-și reduce surplusul de 49 de miliarde de euro cu America. Însă fragmentarea pieței europene prin acorduri bilaterale va accelera probabil fragmentarea comerțului mondial.

Până atunci, Bruxellesul și Washingtonul s-au angajat în mici lupte de uzură. Europa atacă evazioniști americani mari precum Apple și companii influente ca Facebook, în timp ce SUA au luat în vizor cu anchete Volkswagen și Bosch în scandalul Dieselgate. Fiecare parte poate face cunoscut celeilalte cât de mult au de pierdut aceste companii. Să fie aceasta o cale spre compromis?

Sursa: zf.ro