Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 în Brașov. Ea a fost publicist, traducător, profesor.

În 1980, a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), "Încercarea labirintului", urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note și prefețe. În perioada 1982 - 1989, Doina Cornea a difuzat 31 de texte și proteste prin radio "Europa Liberă". În 1983, ea a fost concediată de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii și bătăi.

Disidenta anticomunistă Doina Cornea a fost, începând cu 1982, anul în care a trimis prima scrisoare la Europa Liberă, una dintre cele mai curajoase voci care au criticat regimul Ceaușescu, fără a ține cont de presiunile și amenințările la care a fost supusă, atât ea, cât și familia ei.

De curaj a dat dovadă și în 21 decembrie 1989, când știind că este supravegheată atât de Miliție, cât și de Securitate, a ieșit în stradă la Cluj-Napoca, alături de protestatari, riscând să fie împușcată de gloanțele militarilor care deschiseseră focul în centrul orașului cu doar câteva ore mai devreme.

„Dârdâiam de frică că vor trage în noi. Dar, ca și cu „Europa Liberă”, poți să dai înapoi în astfel de situații? Nu se poate! Să fi știut că mor, că fac un infarct de frică și tot m-aș fi dus. I-am mai domolit puțin, ne-am oprit la Teatru, apoi am trecut pe sub puștile soldaților care se aflau acolo unde era mai demult sediul partidului. Erau taburi și soldați pe taburi cu puști. Atunci am început să strigăm: „Armata a cu noi!”, povestea Doina Cornea.

Istoricul Cornel Jurju consideră că, spre deosebire de disidenții români care doreau reformarea sistemului comunist, Doina Cornea a fost un caz unic: ea cerea eliminarea comunismului, nu transformarea lui într-un comunism cu față umană.

Doina Cornea a rămas în conștiința românească drept un simbol al disidenței anticomuniste din perioada regimului totalitar al lui Nicolae Ceaușescu. A difuzat nenumărate texte și proteste prin radio „Europa Liberă”, făcând astfel cunoscută opiniei publice internaționale adevărata situație internă.