Dezbateri IPN | Doi ani de la expulzarea profesorilor turci: lecții învățate, lecții de învățat. Mărturiile soției directorului liceului „Orizont”

  • 15 Septembrie 2020 16:04
Dezbateri IPN | Doi ani de la expulzarea profesorilor turci: lecții învățate, lecții de învățat. Mărturiile soției directorului liceului „Orizont”

Expulzarea celor șapte profesori turci este o tragedie care continuă de doi ani, o tragedie a multor oameni concreți și familii concrete, dar și o tragedie a întregii societăți, care a admis și mai admite ca această situație să se fi întâmplat și să continue în direcția în care continue. Ce s-a întâmplat, ce se întâmplă și ce se va întâmpla în acest caz concret, dar și cu siguranța societății moldovenești, cu valorile moldovenești și cu viața societății moldovenești în ansamblu au discutat participanții la dezbaterile publice: „Doi ani de la expulzarea profesorilor turci: lecții învățate, lecții de învățat”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că pe 11 iunie 2019 a fost pronunțată hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pe acest caz. Și în acea hotărâre se menționa că „privarea de libertate a profesorilor turci a constituit un transfer ilegal al persoanelor de pe teritoriul Moldovei în Turcia, care a omis toate garanțiile oferite de legislația națională și internațională”. De asemenea, Curtea a notat că „legislația moldovenească reglementează expulzarea și extrădarea. Cu toate aceste reclamanții au fost înlăturați printr-un transfer ilegal, care a omis toate garanțiile legale naționale și internaționale”. Potrivit expertului, aceștia sunt termenii cu care operează CEDO.

Acesta a menționat că legislația națională prevede că „extrădarea” este predarea către alt stat a unei persoane urmărite sau condamnate, în condițiile prevăzute de lege. Potrivit lui, a fost văzut că și legea națională, și legea internațională au fost încălcate. Totodată, expulzarea presupune obligarea cuiva să părăsească o țară. „Deci, vedem diferența și am văzut în decizia CEDO că autoritățile moldovene, chiar dacă au întrevăzut anumite pericole la adresa siguranței Republicii Moldova, au putut să le ofere acestor profesori posibilitatea să aleagă ei jurisdicția, părăsind Republica Moldova pentru a-și apăra drepturile lor. Lucrurile sunt cât se poate de clare”, a menționat Igor Boțan.

Galina Tufekci, soția directorului liceului Orizont din Ceadîr-Lunga, Feridun Tufekci, expulzat din Republica Moldova acum doi ani, a spus că pe 6 septembrie 2018, în curtea lor au pătruns persoane îmbrăcate în civil. Acestea forțat l-au luat pe soțul ei și l-au dus într-o direcție necunoscută. Ei i-a fost interzis să iasă din casă. Ulterior, a fost sunată de avocat, care i-a spus că în legătură cu acest incident trebuie să semneze anumite acte. A venit în capitală, iar apoi a mers la aeroport în speranța că își va vedea soțul, însă degeaba, pentru că totul, în opinia sa, a fost bine organizat pentru a-i scoate pe profesori din țară pe alte căi. Femeia își amintește că la aeroport a avut loc o batjocură față de ei și de durerea lor, iar oamenii nu au putut face nimic pentru că la fața locului erau numeroase forțe de ordine.

A revenit apoi acasă, sperând că soțul ei este în Moldova, însă peste o zi sau două a aflat că profesorii turci se află în Turcia, fiind repartizați în închisori, conform regiunilor din care provin. Galina Tufekci spune că scopul anunțat de oficialități a fost ca rudelor, părinților să le fie rușine pentru copiii lor. „Dar eu vreau să spun că ei trebuie să se mândrească cu copiii pe care i-au crescut. Și aceasta pentru că toți acei profesori care au fost expulzați sunt oameni cu onoare, cu demnitate, cumsecădenie”, a mai spus femeia.

 

Igor Boțan a precizat că au fost cel puțin nouă episoade, totul pornind de la arestarea din martie 2018 a directorului Liceului „Orizont” din Chișinău și interogarea lui de SIS. Un alt episod a fost atunci când în aprilie 2018, toți reclamanții au solicitat azil la Biroul pentru Migrație și Azil. Ulterior, în septembrie 2018, șapte cadre didactice au fost sechestrate, au fost duse la aeroport și transportate cu o cursă charter în Turcia. În cel de-al șaselea episod, familiile au primit scrisori cu deciziile BMA, în care erau anunțate că solicitanților le-au fost respinse cererile de azil. „Dar ceea ce este interesant și acesta este al șaptelea episod, pe care îl cunoaștem, e că Biroul de Migrație i Azil a concluzionat înainte de aceasta că reclamanții au îndeplinit cerințele legale pentru acordarea azilului în Republica Moldova. Lucru interesant, că acest birou și-a revăzut propria decizie, după ce a fost informat de serviciile secrete că acești oameni ar reprezenta o amenințare la securitatea statului”, a precizat expertul. Potrivit lui, ulterior, reprezentanții reclamanților s-au adresat în octombrie 2018 în justiție, dar justiția moldovenească a refuzat să le facă dreptate. A urmat condamnarea la CEDO.

Ion Manole, director executiv al Asociației Promo-LEX, consideră că ceea ce s-a întâmplat acum doi ani în Republica Moldova a fost, în primul rând, un caz extraordinar de grav și un abuz al drepturilor celor șapte persoane. În opinia sa, este și o rușine pentru întreaga societate, pentru întreaga țara, deoarece acest caz șocant pentru toată lumea a devenit un precedent foarte urât și o istorie tristă, dramatică pentru imaginea țării și a societății.

În opinia sa, în acest caz, nu poate fi vorba despre respectarea unor proceduri. „Principala problemă aici a fost încălcarea abuzivă a tuturor procedurilor care existau. Și este foarte grav că aceste proceduri au fost încălcate în cunoștință de cauză de către instituțiile statului. Adică, de instituțiile plătite tocmai pentru a sta de veghe și a garanta respectarea acestor proceduri și a legilor. Într-o astfel de țară nu te poți simți în siguranță. Într-o astfel de țară nu pot veni investiții. Dintr-o astfel de țară continuă să migreze masiv persoanele active, cele care au potențial economic și social”, a notat Ion Manole. Potrivit lui, ca urmare, Republica Moldova a pierdut șapte persoane care respectau legea, erau integrate în societate, iar unele erau cetățeni ai Republicii Moldova. În opinia sa, fiecare zi de detenție este pe conștiința cetățenilor Republicii Moldova, în același rând cu cei care au dat indicații.

 

La dezbateri au fost invitați reprezentanții partidului de guvernământ din acea perioadă, dar nici reprezentanții Partidului Pro-Moldova și nici cei ai Partidului Democrat din Moldova nu au găsit posibil să participe.

Dezbaterile publice „Doi ani de la expulzarea profesorilor turci: lecții învățate, lecții de învățat”, sunt ediția a 150-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
6,07
Cer senin
Umiditate:97 %
Vint:0 m/s
Sun
8
Mon
9
Tue
9
Wed
16
Thu
15
Arhivă Radio Chișinău