Singura dată când nu mi-a răspuns Departamentul de Stat al Statelor Unite la o solicitare de informații a fost în 2016, în mai, mai exact, în săptămâna mondială a Libertății Presei. Nu că ar fi obligat Departamentul de Stat să stea în poziție de drepți în fața unei jurnaliste dintr-un stătuleț corupt și abia vizibil pe harta lumii. Problema a fost că, anterior, la orice solicitare de informații aș fi făcut oricărei instituții americane (dar și europene), inclusiv Departamentului de Stat, am primit un răspuns. Poate răspunsurile nu au fost întotdeauna atât de complete pe cât aș fi așteptat, uneori poate venea doar un „Nu”, dar acesta se numea răspuns. În mai 2016, însă, nu a venit niciun răspuns, deși am repetat mesajul de mai multe ori.

Întrebările pe care le-am adresat în mai 2016 Departamentului de Stat nu vizau cine știe ce secret de stat, erau 5 întrebări simple de tot și țineau de prima vizită a lui Vlad Plahotniuc la această înaltă instituție americană. Deoarece, la acel moment, Plahotniuc nu deținea nici o funcție în stat, fiind doar un vicepreședinte de partid, am vrut foarte mult să înțelegem ce face el acolo în numele R. Moldova? Erau 5 întrebări scurte: Cine a invitat delegația moldovenească la Departamentul de Stat, cine anume a fost invitat, cine a venit, ce chestiuni au fost pe agendă și dacă e adevărat că Victoria Nuland (care era prezentată în imagini zâmbind alături de Plahotniuc) i-a promis acestuia, „ajutor imediat pentru Moldova”. Ultima întrebare a fost una mai complicată, îi întrebam dacă știu că Vlad Plahotniuc este suspectat în cazuri de mare corupție și că nu e tocmai un politician credibil, care ar trebui să poarte negocieri pentru R. Moldova la Guvernul SUA.

Mai multe detalii pe zdg.md