Prima idee privind o Zi Mondială a Radioului a fost formulată în ianuarie 2008, de președintele Academiei Spaniole de Radio, Jorge Álvarez, printr-o scrisoare remisă directorului general al UNESCO, Koichirō Matsuura, scrie RADOR.

Pe 20 septembrie 2010, ca urmare propunerii spaniole, pe agenda Comitetului Executiv al UNESCO a fost inclus subiectul proclamării Zilei Mondiale a Radioului, iar inițiativa a fost aprobată la 29 septembrie 2011, moment în care UNESCO a lansat o largă consultare cu organizații ale audiovizualului publice, private, agenții, ONG-uri, mediul academic. La încheierea sondajului, 91% dintre intervievați și-au arătat susținerea pentru această idee, incluzând aici și suportul oficial al Arab States Broadcasting Union (ASBU), the Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU), the African Union of Broadcasting (AUB), the Caribbean Broadcasting Union (CBU), the European Broadcasting Union (EBU), the International Association of Broadcasting (IAB), the North American Broadcasters Association (NABA), the Organización de Telecomunicaciones Ibeoramericanas (OTI), BBC, URTI, Vatican Radio, etc.

Ca urmare a acestor rezultate, Comitetul executiv al UNESCO a recomandat celei de-a 36-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO, ca 13 februarie să devină ziua de celebrare a Radioului Mondial, ziua fiind aleasă în amintirea primei emisii a postului de radio al Națiunilor Unite – 13 februarie 1946.

De asemenea, recomandarea către Conferința generală conține invitația adresată statelor membrie ale ONU, organizațiilor internaționale, asociațiilor profesionale, și uniunilor audiovizuale, precum și societății civile, pentru celebrarea amplă a Zilei Mondiale a Radioului, în felul în care fiecare din aceste entități îl consideră potrivit.

Astfel că, în cadrul celei de-a 36-a Conferințe Generale a UNESCO, la 3 noiembrie 2011, a fost adoptată rezoluția privind marcarea Zilei Mondiale a Radioului de către toate statele membre ale Națiunilor Unite.

La 14 ianuarie 2013, cea de-a 67-a Adunare Generală a ONU a ratificat proclamarea Zilei Mondiale a Radioului, din acest moment această zi devenind oficială pentru toate statele membre, pentru agențiile, fondurile, programele și partenerii ONU.

Dacă în 2014 temele Zilei Mondiale a Radioului au fost „Egalitatea de gen la Radio” și „Să celebrăm femeile din lumea Radioului și pe cei care le susțin”, iar în 2015, tema propusă a fost „Tinerii și Radioul”, în 2016 UNESCO a propus pentru această zi tema „Radioul în vremuri de urgență și dezastru”. În acest an sloganul campaniei dedicate Zilei Mondiale a Radioului este „Radioul ești tu !”

Încă de la primul semnal transmis pe unde radio, lumea a fost fascinată, noua metodă de comunicare producând puternice efecte pe plan social, economic, militar și cultural. Dar până să ajungă la performanțele din zilele noastre, trebuie să ne reamintim de toți cei care au contribuit, în diferite modalități, după aproximativ douăzeci de ani de la inventarea telefonului, la evoluția sa fantastică, în România și în întreaga lume.

În anul 1887, fizicianul german Heinrich Hertz (1857 – 1894) a descoperit undele magnetice sau hertziene, experimentele sale bazându-se pe cercetările anterioare efectuate de James Clerk Maxwell, autorul teoriei electromagnetismului, care „prezicea” matematic existența undelor electromagnetice. Se întâmpla în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Maxwell fiind influențat de cercetarea fenomenelor electromagnetice, autor fiind Michael Faraday.

La 24 noiembrie 1890, fizicianul francez Édouard Branly (1844 – 1940) prezenta la Academia de Științe un radioconductor ce funcționa pe o rază de 20 de metri traversând pereții, care a fost la originea telegrafiei fără fir.

În jurul anului 1891, inventatorul german Nikola Tesla a construit o serie de aparate care produceau între 15.000 și 18.000 de cicluri electromagnetice pe secundă. El prefera să utilizeze undele longitudinale, deoarece considera că undele hertziene sunt o adevărată pierdere de energie.

În 14 august 1894, fizicianul britanic Oliver Lodge (1851 – 1940) a folosit în experimentele sale un tub cu pilitură ca detector de undă.

În mai 1895, fizicianul rus Alexandr Popov, de la școala de marină din Kronstadt, a întrebuințat detectorul cu înregistrator de furtuni îndepărtate și a inventat antena.

Inginerul și fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874 – 1937), inventatorul telegrafiei fără fir și a antenei de emisie legate la pământ, a realizat, în anul 1895, la Pontecchio, o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu, brevetat în 2 iunie 1896, printr-un un sistem care putea să transmită și să primească semnale radio de la o distanță de 3 km.

Marconi și-a extins, apoi, cercetările, emițând unde radio pe distanțe din ce în ce mai mari. În 1899, el a deschis prima fabrică unde se construiau aparate de telegraf fără fir în Chelmsford (Essex) și a stabilit o legătură radio între Marea Britanie și Franța.

Primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio a fost canadianul Reginald Fessenden, în 23 decembrie 1900, la distanța de aproximativ o milă (1,6 km.)

În 12 decembrie 1901, Marconi a reușit să transmită un mesaj radio peste Oceanul Atlantic, din Wexford (Anglia) până în Newfoundland (acum în Canada).

Însă acealși Marconi a cunoscut adevărata glorie în ziua de 18 ianuarie 1903, când a pus aparatul său la dispoziția președintelui Statelor Unite, Theodore Roosvelt, pentru ca acestab  să transmită mesajul de felicitare regelui Eduard al VII-lea al Angliei.

În 1909, Marconi a obținut Premiul Nobel pentru fizică datorită acestei invenții.

În anul 1910, Dunwody și Pickard construiesc primul post de radio cu detector cu galenă (cristal de sulfură de plumb). Audiția se făcea în difuzoare de forma unui cornet acustic (haut – parleur) sau căști de telefonie.

Tesla a pierdut primul proces în vederea recunoașterii „paternității” radioului, intentat lui Marconi în 1915.

În 1916 în SUA au loc primele experimente de emisiuni radiofonice, iar în anul 1917 Lucian Levy și Edwin H. Armstrong descoperă, fiecare separat, principiul heterodinării. Se construiesc receptoare radio superheterodină superioare calitativ, mult mai stabile și care nu necesitau multe reglaje.

La 20 noiembrie 1920 la Pittsburg este pusă în funcțiune o stație de transmisie permanentă de radiodifuziune.

În următorii ani au loc primele emisiuni radiofonice și în alte zone din lume: în Anglia și Franța – 1922; Germania, Austria, Belgia, Olanda, Norvegia – 1923; Italia, Spania, Australia – 1924; Ungaria, Polonia și Japonia – 1925.

Anul 1925 a prilejuit înregistrarea unor progrese tehnice importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir și radiofoniei, însă la acest moment, în Europa și America, radioul își găsise deja o largă răspândire. Atât în URSS, cât și în Anglia, Franța, Italia, Austria și SUA, existau mii de posturi de recepție la care se puteau asculta programele emise de mai multe stații.

Al doilea proces derulat în 1946 la Curtea Supremă din SUA avea să-i dea câștig de cauză lui Tesla, acesta fiind declarat „părintele” legitim al radioului.

* * * * *

În anul 1908, radiofonia românească face primii pași prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanța, aparținând Serviciului Maritim Român, iar în anul 1909, marina militară a instalat trei posturi la Călărași, Giurgiu și Cernavodă.

În anul 1912, din cauza întreruperii totale a legăturilor telefonice și telegrafice prin fir, România a fost în pericol de a nu comunica cu aliații săi. Cu toate acestea, cu sprijinul inginerului Vintilă Brătianu, inginerul Emil Giurgea a reușit să instaleze în Parcul Carol I un post de emisie-recepție de 12 kW. De energia electrică necesară s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Până în anul 1928, în România fuseseră instalate numeroase posturi de radiocomunicații

Primul post radiotelegrafic cu ajutorul căruia s-au putut realiza legături cu străinătatea (Atena, Roma, Paris) a fost pus în funcțiune de către inginerul Emil Giurgea (1885-1960) în Turnul lui Țepeș de la Filaret, în anul 1914.

În anul 1920, un grup de radioamatori condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu a avut inițiativa de a înființa un curs de radiocomunicații la Universitatea București.

Prima emisiune experimentală de radiodifuziune din România a avut loc în anul 1921 între postul de radiotelegrafie de la Herăstrău și Școala Politehnică din București, și tot în același an, din inițiativa Guvernului de la acea vreme, s-a înființat o rețea de posturi  radiotelegrafice care acoperea întreg teritoriul țării.

La sfârșitul anului 1924, același grup de radioamatori, inițiat de profesorul Hurmuzescu, a început să militeze pentru înființarea unui post național de radiodifuziune.

În anul 1925, la Institutul Electrotehnic al Universității București, care era condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu, este construit și dat în folosință primul receptor radiofonic care face posibile primele audiții publice, de două ori pe săptămână, joi și sâmbătă, la ora 21:30. Referitor la acest moment profesorul Hurmuzescu afirma, în anul 1938, că: „La noi, primele recepțiuni au fost realizate cu mijloace experimentale și prin personalul secțiunilor de radiotelegrafie ale Institutului Electrotechnic Universitar. În anexele laboratorului său (foste grajduri) din Str. Victor Emanuel, s-au făcut primele demonstrații de ascultare a unor posturi străine, cel din Viena fiind cel mai bine auzit la București în acea epocă. La ședințele acestea venea mulțimea curioșilor pentru a se convinge de minunea de a asculta muzica și cuvântul, aduse prin văzduh de undele electromagnetice, din țări depărtate la mii de kilometri. Și lumea curioasă, doritoare de a cunoaște acest mister, era atât de numeroasă, încât umplea nu numai sala, dar chiar și curtea din fața laboratorului în serile destinate ședințelor de recepție.”

Pe 26 martie 1925 se constituie Asociația Prietenilor Radiotelefoniei, din inițiativa Societății Române de Fizică conduse tot de Dragomir Hurmuzescu, asociație ce avea sediul în incinta Institutului Electrotehnic Universitar din Str. Victor Emanuel nr. 16, fosta clădire a Muzeului Literaturii Române din Bd. Dacia.

Profesorul Dragomir Hurmuzescu

La 25 iunie 1925 apare Regulamentul de aplicare a legii pentru instalarea și folosința stațiilor și posturilor radio-telefonice. Acesta prevedea că „solicitantul trebuia să depună următoarele acte:

– dovadă de cetățenie și etate

– dovadă de conduită bună în societate

– formular – angajament prin care își ia obligația de a nu întrebuința postul decât numai în scopul pentru care se cere înființarea

– la nevoie se va prezenta și o schiță a întregii instalații”

În iulie 1925, Direcția de Radiocomunicații organizează, în Parcul Carol, o expoziție cu echipamente și receptori radio la care au participat peste 23 de firme străine (Telefunken, Lorentz, Ericsson, Tunsgram, Thomson-Houston).

În 12 iulie 1925 apare Legea pentru instalarea și folosința stațiunilor și posturilor radioelectrice care consfințea monopolul statului asupra posturilor de emisie și asupra posturilor de radiorecepție.

Primul articol al legii adoptate de Adunarea Deputaților prevedea că „Emiterea și primirea corespondențelor oficiale și particulare prin stațiuni și posturi radioelectrice constituie un drept exclusiv al statului, exercitat prin Direcțiunea Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor”.

Printre altele, documentul interzicea instalarea de posturi radioelectrice pe o zonă de 3 km de la graniță, în interiorul țării.

La 1 septembrie 1925 a fost adoptat „Regulamentul pentru aplicarea Legii pentru instalarea și folosința stațiunilor și a posturilor radioelectrice” în care se preconiza înființarea unei societăți de difuziune pe acțiuni, cu 60% capital de stat (adică 30.000.000 lei) și 40% capital privat (adică 20.000.000 lei). Capitalul social total a fost împărțit în 100 000 de acțiuni nominative a 500 lei fiecare. Societatea urma să plătească statului, ca beneficiu, 30 % din taxele ce se încasează pentru funcționarea aparatelor de recepție

În 9 noiembrie 1925 are loc, la Universitatea București, Adunarea Amatorilor de Radiofonie, iar pe 19 noiembrie 1925, ora 15:00, în cadrul expoziției Luna Bucureștilor, a fost realizată prima emisiune în limba română cu un program de divertisment, realizată cu un aparat de tip Levy de 50 de wați, autorul acestei premiere tehnice fiind inginerul C. Cottescu.

În data de 15 decembrie 1925, apare Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, transmis ulterior și Oficiului Internațional de Radiofonie de la Geneva

La 22 decembrie 1925  Asociația Prietenilor Radiotelefoniei capătă personalitate juridică.

Pe 23 martie 1926, Conferința internațională pentru repartizarea lungimilor de undă de la Geneva a admis pentru țara noastră lungimile de undă de 205,5 metri și 265,5 metri, la care mai târziu se va adăuga cea de 461,5 metri

La 15 aprilie 1926, este elaborat Proiectul de statut de către Consiliul Superior de control și îndrumare al noii societăți de radiodifuziune

Pe 4 iulie 1926 apare Decretul Regal de ratificare a „Jurnalului Consiliului de Miniștri“ nr. 2630 pentru aprobarea statutelor și a prospectului de emisiuni ale Societății de Difuziune Radio-Telefonică

În septembrie 1926 ia ființă Comisia pentru pregătirea funcționării Societății de Difuziune Radio-Telefonică, care la scurt timp a publicat o broșură de propagandă „Radiodifuziunea. Lămuriri privitoare la necesitatea și utilizarea radiodifuziunii” în care se arată, printre altele că: „Radiodifuziunea este menită să aibă aceeași însemnătate ca și presa, asupra căreia are superioritatea instantaneității, precum și a expresiunii personale și directe”.

Tot în septembrie 1926 s-a transmis în eter prima emisiune radiofonică din Craiova, fiind una dintre primele din țară. Emisiunea a durat o jumătate de oră și a cuprins știri și un miniconcert de muzică populară, interpretată în direct la fluier, frunză, viori și clarinet. Stația avea o putere de 100 de wați și s-a recepționat pe circa 100 de kilometri. „Studioul” era improvizat între câteva… căpițe de fân, care asigurau izolarea fonică.

În octombrie 1926, Regele Ferdinand I a contribuit esențial la înființarea radioului public din țara noastră, prin exprimarea, la Castelul Peleș, a acordului scris pentru înființarea Societății de Difuziune Radio Telefonică din România.

La 4 decembrie 1926, în România erau circa 2000 deținători de aparate de radiorecepție.

În anul 1927 se construiesc la Institutul Electrotehnic primele posturi românești de emisie, între care unul va funcționa pe unde scurte, după un proiect al ing. Emil Petrascu. În această perioadă, profesorul Dragomir Hurmuzescu emitea de două ori pe săptămână, pe lungimea de undă de 350 de metri, emisiuni pentru 2000 de abonați

Pe 22 decembrie 1927, în „Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 2915”, apare, la articolul 2, reglementarea privind constituirea Societății de Difuziune Radiotelefonică din România.

Prima clădire a SRR, aflată în Str. General Berthelot nr. 60

În 17 ianuarie 1928 are loc Adunarea generală de constituire a Societății de Difuziune Radiotelefonică din România și este aprobat Statutul de funcționare, constituindu-se primul Consiliu de Administrație al noului serviciu public. Acesta se compune din nouă membri, șase numiți de Guvern și trei de acționari.

Pe 5 martie 1928 are loc prima întâlnire a Consiliului de Administrație, după înregistrarea Societății la tribunal, moment ce marchează începutul funcționării Societății Române de Radiodifuziune, instituție aflată până în 1934 sub controlul Ministerului Comunicațiilor.

Pe 7 aprilie 1928 Societatea de Radiodizuziune a cumpărat de la firma Marconi’s Wireless Telegraphe Company LTD din Londra un post de emisie cu o putere de 12 KW

În data de 19 iunie 1928 este achiziționat imobilul din Str. Fântânii (azi Str. General Berthelot) nr. 60, primul sediu al Societății Române de Radiodifuziune, fostă proprietate a generalului Socec

La 1 noiembrie 1928 a  fost realizată prima transmisiune radiofonică a postului Radio București, la ora 17:00, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,4 kW.  S-a auzit „Alo, alo, aici Radio București”.

Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație.

Acesta a spus:

„Către, prietenii și proteguitorii Radiofoniei,

Adresez aceste cuvinte, astăzi când începem seria emisiunilor cu un mic post provizoriu. Deocamdată difuziunea programelor noastre nu va trece dincolo de cerul hotarelor țării. Dar, peste câteva luni vom avea postul cel mare, undele lui vor străbate armonios în cerul european, proclamând și gândul nostru de pace și bună înțelegere, către o mai înaltă cultură și civilizație.

Pentru dezvoltarea temeinică a instituției noastre este nevoie de concursul tuturor celor care lucrează la ridicarea acestei țări. Să nu se creadă că radiofonia este o chestiune numai de distracție.

Radiofonia este de o mare importanță socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru răspândirea culturii și pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă, pătrunzând în coliba cea mai răzleață a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor.

De aceea se cuvine să facem tot posibilul pentru a câștiga din întârziere față de vecinii noștri în această chestiune. Să ne îndeplinim fiecare datoria. Noi, de muncă mai departe pentru a vă da programe atrăgătoare și interesante, și dumneavoastră să ne dați cât mai multe mijloace materiale și entuziasm de încurajare.

Noi să vă dam recepțiuni curate, fără paraziți, iar, dumneavoastră să convingeți și să readuceți la sentimentul datoriei și a contribuțiunii pe cei cu posturi clandestine, cei care formează paraziții societății noastre de difuziune.

Prin participarea cât mai numeroasă a iubitorilor radiofoniei, prin contribuția lor efectivă, vom putea asigura o repede dezvoltare a acestei aplicațiuni, spre ridicarea culturală și economică a țării, fără multe sacrificii din partea statului, dar, cu mulțumirea tuturor.

Într-un ceas bun !”.

• 1928: – 4 noiembrie – Primul actor invitat la microfon: Victoria Mierlescu cu un recital de versuri

– 9 noiembrie – Apare primul număr al revistei „Radiofonia“, publicație oficială a societății

– 30 noiembrie – Primul concert simfonic radiodifuzat susținut de Orchestra Radio sub bagheta lui Mihail Jora are în program exclusiv Mozart și Haydn

• 1929: – 17 ianuarie – Se transmite prima emisiune de umor „Ora veselă“

– 18 februarie – Este transmisă prima montare propriu-zisă de Teatru radiofonic cu piesa într-un act „Ce știe satul“ de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Maria Filotti, Ronald Bulfinski și Victoria Mierlescu

– 10 martie – Debutează la Radio, cel mai de seamă conferențiar al Radioului, Nicolae Iorga. Șirul de prezențe ale sale la microfon a dat viață volumului „Sfaturi pe întuneric”

Nicolae Iorga

• 1930 – 3 martie – Se inaugurează „Universitatea populară“, devenită ulterior „Universitatea Radio”, emisiune ce transmite cicluri de conferințe din toate domeniile de activitate, susținute de personalități ale intelectualității românești, din perioada interbelică – cu prelegerea lui Dimitrie Gusti „Menirea Radiofoniei Românești“

– 8 iunie – Se transmite discursul de învestire al regelui Carol al II-lea rostit în fața Parlamentului

• 1933 – 20 aprilie – Prima transmisie internațională a fost spectacolul susținut la Sofia de corul „Cântarea României“ sub bagheta lui Marcel Botez. Transmisia a fost realizată pe cablul telefonic ce lega Bucureștiul de Sofia
• 1934 – 2 ianuarie – sunt transmise la radio funeraliile primului ministru I. G. Duca, care fusese asasinat pe peronul Gării Sinaia la 29 decembrie 1933
• 1937 – 20 februarie – Maria Tănase – „Pasărea măiastră” – debutează la Radio, fiind acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, îmreună cu care a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la „Ora satului”: „M-am jurat de mii de ori”, „Șapte săptămâni din post”, „Ce-i mai dulce ca alvița”, „Cine iubește și lasă”, „Geaba mă mai duc acasă”, „Mărie și Mărioară”, „Țigăneasca”, „Când o fi la moartea mea”.

Taraful lui Matache

Taraful lui Matache era format din doi violoniști, un basist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.

Maria Tănase

– noiembrie – Regele Carol al II-lea a încercat să fie un exemplu pentru educația fiului său, moștenitorul tronului, principele Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia. Radio România a transmis depunerea jurământului militar al tânărului principe, precum și răspunsul părintelui său

• 1938 – 24 iulie – Radiodifuziunea Română a fost ecoul durerii și emoției ce a cuprins întreaga țară, după ce inima Reginei Maria – regina cea mai iubită a românilor -, a încetat să bată. În semn de doliu, programul radioului a fost modificat pe toată perioada premergătoare funeraliilor, iar în ziua înmormântării, radioul urmărind ceremoniile din București, dimineața, cât și ceremonia înhumării, la Curtea de Argeș, în după-amiaza aceleiași zile. În revistele Radio Adevărul și Radio Universul, acestui eveniment i s-au dedicat pagini întregi
• 1939 – 12 februarie – A fost difuzată emisiunea „Ora românească pentru America”, organizată de Comisariatul General al României pentru Expoziția universală din New York 1939, în colaborare cu SRR, la ora 8:30; a fost un prilej de cunoaștere a poziției pacifiste a României, precum și de prezentare a specificului nostru național. La New York, orchestra lui Grigoraș Dinicu și cântecele românești interpretate de Maria Tănase au entuziasmat audiența, inclusiv la o recepție privată, oferită aristocrației din New York de fostul președinte al Statelor Unite, Herbert Hoover

– 21 septembrie – În jurul pânzului, premierul Armand Călinescu pleacă de la Ministerul Apărării spre casă, însoțit de un agentul său, Radu Androne, și de șoferul mașinii. La intersecția Bulevardului Carol al II-lea (azi Bulevardul Regina Elisabeta) cu Strada Știrbei Vodă, mașina sa este blocată, iar din spate este lovită de un alt automobil. Premierul coboară din mașină, să vadă ce se întâmplă, face câțiva pași, dar este împușcat cu 20 de gloanțe de atentatorii legionari aflați în mașina din spate. Moartea premierului este, în curând, anunțată la radio de legionarii înșiși, pătrunși în sediul Societății, care întrerup emisiunea. Cei opt, tineri studenți la facultățile Politehnica și Drept din București, plătesc însă repede și cu aceeași monedă pentru isprava lor. Sunt „prinși“ de salariații Radiodifuziunii aflați în instituție, arestați de autorități și, după câteva ore, executați prin împușcare chiar în locul unde ei îl omorâseră pe Armand Călinescu, iar trupurile lor sunt lăsate în centrul capitalei trei zile, să fie văzute de oameni. Lângă ele este pusă o pancartă pe care scria: „Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de țară“. Funerariile lui Armand Călinescu se transmit în direct pe postul de radio.

– 30 septembrie – Este dat în folosință postul de radio Basarabia de la Chișinău

– La radio este transmis în direct discursul Regelui Carol al II-lea la dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul din București

• 1944 – 23 august – Este difuzată la radio Proclamația către țară a Regelui Mihai I. „Mi-am asumat greaua răspundere a aplicării planului nostru cu riscuri deosebit de mari pentru a evita decimarea integrală a armatei și cotropirea țării” spunea, atunci, Regele

Regele Mihai I

• 1947 – 30 decembrie – regele Mihai I a fost silit să abdice, iar comuniștii au anunțat abolirea monarhiei și instaurarea unei republici populare și au transmis la radio înregistrarea proclamației regelui despre propria sa abdicare
• 1958 – 4 – 22 septembrie – Prima ediție a concursului și Festivalului Internațional „George Enescu“, la trei ani după moartea lui George Enescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaționale găzduite de România, este transmisă la radio. De atunci fiecare ediție a prestigiosului festival s-a putut auzi pe calea undelor la postul național de radio
• 1966 – 9 aprilie – Este inaugurată o nouă emisiune de cultură „Revista literară radio” (Revista vorbită), cuvântul introductiv fiind susținut de Tudor Arghezi
• 1967 – 3 – 7 august – Prima vizită în România comunistă a unei personalități politice marcante din Occident a fost cea întreprinsă de Willy Brandt, vicecancelar și ministru de externe al Republicii Federale Germania, un adevărat gest de mulțumire pe care RFG l-a făcut la adresa României, singura țară din blocul sovietic , cu excepția Uniunii Sovietice, cu care stabilise relații diplomatice normale chiar în acel an. Vizita a fost prezentată pe larg la Radiodifuziunea Română
• 1968 – 5 – 10 martie – Se transmite la radio prima ediție a Festivalului de muzică ușoară „Cerbul de Aur”

– 14 – 18 mai – O a doua vizită importantă în țara noastră a fost cea a președintelui Franței, Charles de Gaulle. Pe toată durata ei, Radiodifuziunea română și-a informat permanent ascultătorii despre principalele evenimente, despre convorbirile dintre oficialitățile române și cele frenceze

– 21 august – Radioul transmitea în direct, din Piața Palatului, discursul lui Nicolae Ceaușescu care condamna invazia militară a armatelor Pactului de la Varșovia împotriva Cehoslovaciei

• 1969 – 20 iulie – Șefa de atunci a secției de emisiuni în limba engleză de la Radio România, Catinca Ralea, o excelentă vorbitoare și traducătoare de limba engleză, realizează, alături de crainicul Ion Ghițulescu, transmisia radiofonică în direct a aselenizării și a celor mai importante momente ale misiunii Apollo 11

– 2 – 3 august – După stabilirea relațiilor la nivel de stat între România și principalele țări occidentale ale Europei, pe vremea când alte țări din Blocul răsăritean susțineau Moscova, după îndelungi contacte fructuoase, Statele Unite ale Americii a onorat relația cu țara noastră prin vizita făcută de președintele Richard Nixon, prima de după război, a unui președinte american și un succes diplomatic răsunător al lui Ceaușescu. Aspecte ale vizitei au fost transmise la radio

• 1972: Radio România a difuzat cu interviu cu Henri Marie Coandă, academician și inginer român, pionier al aviației și fizician, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care-i poartă numele
• 1975 – 2 – 3 august – Radiodifuziunea a relatat pe larg și despre vizita oficială a președintelui american Gerald Ford în România, înformând ascultătorii despre convorbirile dintre cei doi șefi de stat
• 1987 – 25 – 27 mai – Liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov s-a aflat în vizită oficială în România, iar Radiodifuziunea a transmis cele mai importante momente ale acesteia
• 1989 – 22 decembrie – La ora 10:00, în Programul I figura emisiunea „Un univers într-un ghiozdan”, însă, în realitate s-au transmis pe toate programele cântece revoluționare și s-a dat citire Decretului prezidențial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul țării „ca urmare a încălcării grave a ordinii publice prin acte de vandalism și distrugerea unor bunuri obstești”. La orele prânzului se transmite în direct pe TV și Radio intervenția unor cetățeni ce anunță plecarea lui Nicolae Ceaușescu, apoi toate emisiunile difuzate sunt legate de evenimentele la zi dedicate Revoluției
• 1993 – Radiodifuziunea devine mebru cu drepturi depline al European Broadcasting Union (EBU)

– 28 septembrie – Radio România Actualități transmite în direct de la Strasbourg ședința Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în care se dezbate și se aprobă solicitarea României de aderare la acest organism. Parlamentul României își întrerupe lucrările pentru a asculta transmisia Radio România Actualități de la acest eveniment

• 1994 – 30 octombrie – 6 noiembrie – Are loc, la inițiativa Radio România, prima ediție a Târgului GAUDEAMUS – Carte de învățătură, găzduit în foaierul Sălii de Concerte „Mihail Jora” a Radiodifuziunii. Evenimentul marchează o premieră la nivel internațional: implicarea directă a unei instituții mass-media în susținerea pieței naționale de carte. De atunci au avut loc nu mai puțin de 23 de ediții ale târgului național de carte GAUDEAMUS, alături de Caravana GAUDEAMUS – serie de evenimente expoziționale organizate în câteva dintre cele mai importante centre culturale și universitare din România, în parteneriat cu posturile teritoriale Radio România (Cluj-Napoca – 17 ediții, Craiova – 15 ediții, Timișoara – 9 ediții, Sibiu – 3 ediții, Târgu Mureș – 3 ediții, Litoral – 8 ediții și Oradea – 3 ediții).

GAUDEAMUS a devenit cel mai important eveniment dedicat cărții din România, și unul din primele 10 evenimente de acest gen din Europa, din punctul de vedere al anvergurii și al valorii pieței astfel create.

Se estimează că în cei peste 20 de ani în care Târgul Internațional GAUDEAMUS a fost în topul evenimentelor culturale din țara noastră, evenimentul a atras un total de peste 2.700.000 de vizitatori, peste 11.000 de evenimente editoriale și profesionale, 97 de târguri organizate în întreaga țară și peste 6.000 de expozanți.

Târgul „Gaudeamus”

• 2003 – martie – Radio România Actualități trimite în Irak 14 reporteri speciali care transmit în direct conflictul din Golf, în cadrul „Operațiunii curcubeul” organizată de Radio România Actualități și Ministerul Apărării Naționale. Aceasta a presupus o rețea de corespondenți care să acopere atacul și cucerirea Irakului. Între aceștia, Septimiu Roman transmitea din Amman, Iordania, Radu Dobrițoiu din Turcia, Cătălin Gomboș din Kuweit, Gabriel Ionescu din Qatar și Mario Balint din Bagdad
• 2004 – aprilie – Este inaugurat biroul corespondenților Radio România la Berlin, urmat, la 19 iunie, de inaugurarea biroul corespondenților la Bruxelles și, la 22 iulie, de cel de la Washington

– noiembrie – Orchestra Națională Radio efectuează un turneu european în cadrul căruia susține concerte la Paris – 2 noiembrie, Bratislava – 4 noiembrie și Viena – 5 noiembrie

• 2005 – iulie – Societatea Română de Radiodifuziune, în parteneriat cu Centrul Internațional de Studii Strategice și Internaționale (CSIS) – The Project for the New Democracies organizează, la Washington, masa rotundă cu tema „România: Noul aliat strategic al Americii”
• 2011 – 1 – 21 aprilie – Prima ediție a Turneului național „Pianul călător”, susținut de pianistul Horia Mihail – solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio – a cuprins recitaluri în 12 orașe din România și a marcat împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui Franz Liszt. Manifestarea a fost organizată de Radio România Cultural

– 25 octombrie – Radio România a transmis discursul istoric, în Parlamentul României, al Regelui Mihai, susținut la împlinirea vârstei de 90 de ani. Cu acel prilej, fostul suveran a declarat „Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.”

• 2012 – 23 – 29 septembrie – Prima ediție a Festivalului internațional al orchestrelor radio – RadiRo, un unicat în lume, s-a desfășurat la București, fiind organizat și produs de Radio România. Acest eveniment a ajuns, în anul 2016 la cea de-a treia ediție

Festivalul RadiRo

• 2013 – aprilie – Radio România a devenit membru al Asia – Pacific Broadcasting Union (ABU)

– 30 septembrie – 5 octombrie – Prima ediție a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova  – Voicing The Future, organizat de Radio România, în parteneriat cu URTI, sub înaltul patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României și sub patronajul Ministerului Culturii. În 2017, postul public de radio organizează cea de-a V-a ediție a prestigioasei manifestări

Prima ediție a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova  – Voicing The Future

• 2015 – 30 iunie – 1 iulie – Radio România și Asia-Pacific Broadcasting Union – Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU) a organizat, la Hotel Radisson Blu din București, Reuniunea „Media 2020” cu tema „Bringing Media to the Future”. Este primul eveniment de acest gen organizat de ABU în Europa și primul eveniment co-organizat de Radio România și ABU, de la momentul la care corporația media din România a devenit membru al organizației radiodifuzorilor din regiunea Asia – Pacific, în primăvara anului 2013.

Întâlnirea de la București a prilejuit participanților oportunitatea de a dezbate modul în care radiodifuzorii, atât cei din Regiunea Asia-Pacific, cât și cei din Europa sau alte regiuni ale lumii, se raportează la substanțialele transformări din industria media și de a previziona care sunt cele mai importante provocări pe care le ridică domeniul audiovizual în viitor.

Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU) – București

La mai bine de 88 de ani de la înființare, Radio România este lider absolut de audiență, fiind ascultat zilnic de aproape 5 milioane de oameni și înseamnă trei posturi naționale – Radio România Actualități, Radio România Cultural și Antena Satelor, emisie internațională prin Radio România Internațional 1 (în limba română) și Radio România Internațional 2 și 3 (în limbi străine), 8 studiouri regionale, Radio România Chișinău, un post dedicat exclusiv muzicii clasice, Radio România Muzical, Radio3Net ”Florian Pittiș”, singurul post din țară exclusiv online, o agenție de presă – RADOR, Editura Casa Radio, orchestre, coruri și soliști de valoare înaltă sau Teatrul Național Radiofonic.

Radio România mai înseamnă, alături de Târgul de carte GAUDEAMUS, Festivalul Orchestrelor Radio Radiro și Festivalul Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, zeci de proiecte muzicale și educative și alte nenumărate evenimente culturale.

Radioul public din România are un cuvânt de spus și pe plan internațional fiind membru al EBU – Uniunea Europeană de Radioteleviziune, ABU – Uniunea Audiovizualului Asia – Pacific, U.R.T.I. – Universitatea Radiofonică de Televiziune Internațională, I.P.I. – Institutul Internațional de Presă și Co.Pe.A.M. – Conferința Permanentă a Audiovizualului Mediteranean.

Ziua Mondială a Radioului înseamnă sărbătoarea unui mijloc de informare pe care îl prețuim și care se dovedește indispensabil, mai mult ca oricând, un instrument accesibil al informației, educației, culturii, al libertății de expresie și al dezbaterii publice. O zi în care este reconfirmată puterea unică a radioului, care ne marchează viața de zi cu zi și care aduce oamenii laolaltă, chiar și pe cei din cele mai izolate locuri de pe planetă.

Sursa: RADOR