DOCUMENTAR: Vocaţia informaţiei şi a culturii din Ardeal. Radio România Cluj împlineşte 64 de ani

  • 15 Martie 2018 08:28
DOCUMENTAR: Vocaţia informaţiei şi a culturii din Ardeal. Radio România Cluj împlineşte 64 de ani

Joi, 15 martie, postul regional Radio România Cluj al Societăţii Române de Radiodifuziune împlineşte 64 de ani de la primul semnal în eter. Postul de radio clujean este un reper pe piaţa media din nord-estul şi centrul ţării, furnizând publicului informaţii diverse, muzică de calitate de toate genurile şi emisiuni care acoperă cvasitotalitatea aspectelor vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din cele 8 judeţe care recepţionează semnalul – Alba, Sibiu, Maramureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Sălaj şi Bihor.

În acea zi de sâmbătă a iernii foarte grele a anului 1985, directorul de atunci al postului, Vasile Rebreanu, a primit o notă telefonică care suna aşa: „din clipa aceasta nu mai este emisie”. Deci, nu a existat un document scris pentru a justifica reducerea la tăcere a postului clujean. Angajaţii postului, cu execepţia unei mici echipe tehnice, au fost redistribuiţi în locuri de muncă precum Cooperativa „Mobilă şi Tapiţerie”, sau Cooperativa „Firul de Aur”…

Acea zi a fost fatală şi pentru celelalte posturi regionale de radio şi TV, care au fost reduse la tăcere, ca şi pentru programele I şi II ale radioului central şi ale televiziunii care şi-au redus drastic emisia, fiindu-le impusă prezenţa în emisiuni a „măreţelor realizări ale regimului”.

Arhiva de aur a redacţiei în limba maghiară găzduia la început doar înregistrările personalităţilor decedate, celelalte benzi fiind păstrate în arhivele numite Operativă şi Fond. După anul 1967, Arhiva de aur a fost dezvoltată treptat, iar între anii 1970-1980 s-a efectuat catalogarea materialului adunat. În anul 1985 Arhiva de aur conţinea 840 de înregistrări de teatru, 3714 emisiuni literare, 1308 montaje muzicale, 753 emisiuni politico-sociale şi 1078 emisiuni culturale, în total 7907 benzi.

Mica echipă tehnică rămasă la Cluj şi-a făcut treaba timp de cinci ani, astfel că la 22 decembrie 1989, postul şi-a putut relua emisia după doar cîteva zeci de minute de pregătiri. Cronologia evenimentelor acelei zile a fost următoarea:

  • ora 13:30 – Grupul de revoluţionari ocupă postul Radio Cluj
  • ora 17:00 – Comitetul Provizoriu al F.S.N. din judeţul Cluj, prezidat de Dorel Vişan, îl însărcinează pe Horia Bădescu să coordoneze acţiunea de redeschidere a postului de Radio Cluj
  • ora 17:30 – Grupul de tehnicieni format din Traian Trica, Petru Jucan, Onoriu Atanasiu şi Marius Liţiu, anunţă că au fost realizate toate conexiunile tehnice şi Radio Cluj poate emite. La acel moment erau prezenţi la sediul Radio Cluj operatorii Mariana Chioreanu, Mariana Radu, Ana Marius, Rodica Tatiana Matiş, Iulia Trenca, Maricia Tescar, Ileana Bain şi Rodica Costin
  • ora 18:00 – Radio Cluj îşi reia activitatea, fiind prezenţi pe post Horia Bădescu, Tiberiu Iancu, Constantin Colhon, Cornel Pop şi Cornel Udrea, iar reporteri ce transmiteau din teren erau Silvia Pintea, Melania Duşa-Dregan, Constantin Mustaţă şi Vasile Grunea.

După anul 1990, după ce postul şi-a reluat emisia, Fonoteca de Aur a Radio Cluj a revenit la sediu, însă a mai fost salvată doar o … basculantă de amintiri, sub o treime din inestimabila valoare adunată aici de-a lungul anilor.

După separarea de televiziune, în 1994, Radio Cluj s-a văzut pusă în faţa unor mari provocări: înnoirea programelor, a metodelor de lucru şi a mentalităţilor. În lipsa unor exemple ale radioului modern pe piaţa media, soluţia a venit odată cu debutul Universităţii de vară de la Sibiu, din anul 1996.

Aici, jurnaliştii au învăţat cum trebuie să arate programele unui post de radio şi mai ales cum se lucrează pentru atingerea unui astfel de obiectiv.

Ideile de la Sibiu, puse în practică la Cluj, au avut şi rezultate: numărul ascultătorilor Radio Cluj a crescut aproape exponenţial, iar pe termen lung, studenţii de la Universitatea de vară de la Sibiu au devenit, în timp, lectori pentru noile generaţii de radiofonişti.

În anul 1996, a început să emită Antena Sibiului, însă doar ca post-şcoală, organizat in cooperare cu Facultatea de jurnalism a Universităţii „Lucian Blaga”, iar în anul 1999, drept dovadă a creşterii calitative a programelor, Antena Sibiului trece de la statutul de radio-şcoală, la cel de post local în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

În timp, simultan cu modernizarea companiei, arhiva Radio Cluj a început să fie digitalizată (începând cu anul 1998) şi constituie o adevărată comoară audio demnă de laudă şi mândrie.

Un pas important în dezvoltarea Radio Cluj a fost realizat în anul 2000, atunci când, la 3 august, a fost pus în funcţiune emiţătorul pe unde ultrascurte pe frecvenţa de 95,6 MHz, emisia FM însemnând o audiţie mult superioară şi o prezenţă mult mai semnificativă pe piaţa media regională.

Tot din anul 2000, emisia în limba maghiară ajunge la 7 ore, zilnic, pe banda de unde ultrascurte şi 5 ore pe banda de unde medii – pe această bandă se difuzează şi emisiunile în limbile maghiară şi germană ale redacţiei din Bucureşti.

În anul 2000 a avut loc prima ediţie a Caravanei GAUDEAMUS Cluj-Napoca, organizată de Radio Cluj.

În martie 2004, cu ocazia împlinirii a jumătate de veac de existenţă, Radio Cluj organizează „Caravanele Radio Cluj” împreună cu Radio România Actualităţi. A fost o campanie de apropiere de bucuriile, dar şi de problemele cu care se confruntă locuitorii Transilvaniei. Au fost vizate, cu precădere, comunităţile medii şi mici, unde audienţa Radio Cluj are mari posibilităţi de creştere. Manifestările au fost programate pe toată durata anului. Din programul Caravanelor Radio Cluj 50 amintim întâlnirea cu ascultătorii în judeţul Sălaj (localităţile Zalău, Jibou, Şimleu) şi în judeţul Cluj (localităţile Dej, Gherla, Huedin, Câmpia Turzii).

În fapt, prima parte a anului 2004, politica editorială, inspirată din realităţile zonei, a stat sub semnul împlinirii a 50 de ani de existenţă a postului. Proiectul Radio Cluj 50 a cuprins o serie de manifestari, emisiuni şi rubrici realizate cu şi pentru ascultători.

Cele mai relevante acţiuni publicistice au avut loc în perioada 4 – 14 martie 2004 la sediul postului, dar scopul principal a rămas şi rămâne acoperirea teritoriului prin oferte de contact cu conţinut explorativ şi oferte materializate în emisiuni şi spectacole cu public.

În perioada 4-15 martie 2004 s-au desfăşurat: un concert simfonic în Sala de spectacole Radio Cluj, susţinut de formaţia Camerata Romanica şi grupul simfonic Baroc, vernisajul expoziţiei de caricatură tematică – Radio mon amour (cei mai renumiţi caricaturişti din ţară), o lansare de carte Vasile Rebreanu, fost director al Radio Cluj în perioada 1968 – 1985, cu participarea seniorilor radioului clujean, şi un spectacol organizat de Redacţia emisiunilor în limba maghiară.

Actualitatea locală, cu întreg evantaiul de evenimente (politice, economice, sociale, culturale, sportive etc.) s-a aflat în atenţia redactorilor şi producătorilor de programe, dar şi valorificarea tradiţiilor folclorice şi culturale ale Transilvaniei.

Radio Cluj a reprezentat, prin programele sale, un factor de echilibru în promovarea valorilor morale autentice.

Modul de lucru de la Radio Cluj a pus în prim-plan editorul, care asigură forma finală a emisiunilor în formatul cadru stabilit de grila de programe. Autonomia unităţilor editoriale a stimulat competiţia profesională al cărei rezultat este măsurat de audienţa postului, în creştere în trimestrul IV 2004.

În 2004, aria de acoperire a Radio Cluj era: Alba, Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Sibiu.

Ponderea emisiunilor pentru minorităţi, în totalul programelor era de 28,57%, în limba maghiară fiind emise 2100 de minute pe unde medii şi 1680 de minute pe unde ultrascurte, iar în limba ucraineană, 15 minute pe unde ultrascurte.

În 2004, Caravana GAUDEAMUS Cluj-Napoca, a avut loc în perioada 12 – 15 mai, ajungând la ediţia a cincea. Câteva cifre ale ediţiei au fost: 40 de participanţi care au ocupat o suprafaţă de 297 mp, 24 de evenimente editoriale, circa 6.000 de vizitatori, 20 de articole şi menţiuni în presa scrisă (locală şi centrală) şi un nivel estimat al vânzărilor de circa 250 milioane lei.

Urmăriți întregul documentar realizat de Răzvan Moceanu pe rador.ro

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Arena Națională
Meteo Chişinău
16 °C
cer acoperit de nori
Umiditate:26 %
Vint:4,6 m/s
Mon
10 °C
Tue
5 °C
Wed
3 °C
Thu
5 °C
Fri
8 °C

Curs oficial BNM 30 Martie 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.9118 0.1358
USD 18.0877 0.0431
RON 4.1184 0.0270
UAH 0.6461 0.0056
RUB 0.2313 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău