În acea zi de sâmbătă a iernii foarte grele a anului 1985, directorul de atunci al postului, Vasile Rebreanu, a primit o notă telefonică care suna așa: „din clipa aceasta nu mai este emisie”. Deci, nu a existat un document scris pentru a justifica reducerea la tăcere a postului clujean. Angajații postului, cu execepția unei mici echipe tehnice, au fost redistribuiți în locuri de muncă precum Cooperativa „Mobilă și Tapițerie”, sau Cooperativa „Firul de Aur”…

Acea zi a fost fatală și pentru celelalte posturi regionale de radio și TV, care au fost reduse la tăcere, ca și pentru programele I și II ale radioului central și ale televiziunii care și-au redus drastic emisia, fiindu-le impusă prezența în emisiuni a „mărețelor realizări ale regimului”.

Arhiva de aur a redacției în limba maghiară găzduia la început doar înregistrările personalităților decedate, celelalte benzi fiind păstrate în arhivele numite Operativă și Fond. După anul 1967, Arhiva de aur a fost dezvoltată treptat, iar între anii 1970-1980 s-a efectuat catalogarea materialului adunat. În anul 1985 Arhiva de aur conținea 840 de înregistrări de teatru, 3714 emisiuni literare, 1308 montaje muzicale, 753 emisiuni politico-sociale și 1078 emisiuni culturale, în total 7907 benzi.

Mica echipă tehnică rămasă la Cluj și-a făcut treaba timp de cinci ani, astfel că la 22 decembrie 1989, postul și-a putut relua emisia după doar cîteva zeci de minute de pregătiri. Cronologia evenimentelor acelei zile a fost următoarea:

• ora 13:30 – Grupul de revoluționari ocupă postul Radio Cluj
• ora 17:00 – Comitetul Provizoriu al F.S.N. din județul Cluj, prezidat de Dorel Vișan, îl însărcinează pe Horia Bădescu să coordoneze acțiunea de redeschidere a postului de Radio Cluj
• ora 17:30 – Grupul de tehnicieni format din Traian Trica, Petru Jucan, Onoriu Atanasiu și Marius Lițiu, anunță că au fost realizate toate conexiunile tehnice și Radio Cluj poate emite. La acel moment erau prezenți la sediul Radio Cluj operatorii Mariana Chioreanu, Mariana Radu, Ana Marius, Rodica Tatiana Matiș, Iulia Trenca, Maricia Tescar, Ileana Bain și Rodica Costin
• ora 18:00 – Radio Cluj își reia activitatea, fiind prezenți pe post Horia Bădescu, Tiberiu Iancu, Constantin Colhon, Cornel Pop și Cornel Udrea, iar reporteri ce transmiteau din teren erau Silvia Pintea, Melania Dușa-Dregan, Constantin Mustață și Vasile Grunea.

După anul 1990, după ce postul și-a reluat emisia, Fonoteca de Aur a Radio Cluj a revenit la sediu, însă a mai fost salvată doar o … basculantă de amintiri, sub o treime din inestimabila valoare adunată aici de-a lungul anilor.

După separarea de televiziune, în 1994, Radio Cluj s-a văzut pusă în fața unor mari provocări: înnoirea programelor, a metodelor de lucru și a mentalităților. În lipsa unor exemple ale radioului modern pe piața media, soluția a venit odată cu debutul Universității de vară de la Sibiu, din anul 1996.

Aici, jurnaliștii au învățat cum trebuie să arate programele unui post de radio și mai ales cum se lucrează pentru atingerea unui astfel de obiectiv.

Ideile de la Sibiu, puse în practică la Cluj, au avut și rezultate: numărul ascultătorilor Radio Cluj a crescut aproape exponențial, iar pe termen lung, studenții de la Universitatea de vară de la Sibiu au devenit, în timp, lectori pentru noile generații de radiofoniști.

În anul 1996, a început să emită Antena Sibiului, însă doar ca post-școală, organizat in cooperare cu Facultatea de jurnalism a Universității „Lucian Blaga”, iar în anul 1999, drept dovadă a creșterii calitative a programelor, Antena Sibiului trece de la statutul de radio-școală, la cel de post local în cadrul Societății Române de Radiodifuziune.

În timp, simultan cu modernizarea companiei, arhiva Radio Cluj a început să fie digitalizată (începând cu anul 1998) și constituie o adevărată comoară audio demnă de laudă și mândrie.

Un pas important în dezvoltarea Radio Cluj a fost realizat în anul 2000, atunci când, la 3 august, a fost pus în funcțiune emițătorul pe unde ultrascurte pe frecvența de 95,6 MHz, emisia FM însemnând o audiție mult superioară și o prezență mult mai semnificativă pe piața media regională.

Tot din anul 2000, emisia în limba maghiară ajunge la 7 ore, zilnic, pe banda de unde ultrascurte și 5 ore pe banda de unde medii – pe această bandă se difuzează și emisiunile în limbile maghiară și germană ale redacției din București.

În anul 2000 a avut loc prima ediție a Caravanei GAUDEAMUS Cluj-Napoca, organizată de Radio Cluj.

În martie 2004, cu ocazia împlinirii a jumătate de veac de existență, Radio Cluj organizează „Caravanele Radio Cluj” împreună cu Radio România Actualități. A fost o campanie de apropiere de bucuriile, dar și de problemele cu care se confruntă locuitorii Transilvaniei. Au fost vizate, cu precădere, comunitățile medii și mici, unde audiența Radio Cluj are mari posibilități de creștere. Manifestările au fost programate pe toată durata anului. Din programul Caravanelor Radio Cluj 50 amintim întâlnirea cu ascultătorii în județul Sălaj (localitățile Zalău, Jibou, Șimleu) și în județul Cluj (localitățile Dej, Gherla, Huedin, Câmpia Turzii).

În fapt, prima parte a anului 2004, politica editorială, inspirată din realitățile zonei, a stat sub semnul împlinirii a 50 de ani de existență a postului. Proiectul Radio Cluj 50 a cuprins o serie de manifestari, emisiuni și rubrici realizate cu și pentru ascultători.

Cele mai relevante acțiuni publicistice au avut loc în perioada 4 – 14 martie 2004 la sediul postului, dar scopul principal a rămas și rămâne acoperirea teritoriului prin oferte de contact cu conținut explorativ și oferte materializate în emisiuni și spectacole cu public.

În perioada 4-15 martie 2004 s-au desfășurat: un concert simfonic în Sala de spectacole Radio Cluj, susținut de formația Camerata Romanica și grupul simfonic Baroc, vernisajul expoziției de caricatură tematică – Radio mon amour (cei mai renumiți caricaturiști din țară), o lansare de carte Vasile Rebreanu, fost director al Radio Cluj în perioada 1968 – 1985, cu participarea seniorilor radioului clujean, și un spectacol organizat de Redacția emisiunilor în limba maghiară.

Actualitatea locală, cu întreg evantaiul de evenimente (politice, economice, sociale, culturale, sportive etc.) s-a aflat în atenția redactorilor și producătorilor de programe, dar și valorificarea tradițiilor folclorice și culturale ale Transilvaniei.

Radio Cluj a reprezentat, prin programele sale, un factor de echilibru în promovarea valorilor morale autentice.

Modul de lucru de la Radio Cluj a pus în prim-plan editorul, care asigură forma finală a emisiunilor în formatul cadru stabilit de grila de programe. Autonomia unităților editoriale a stimulat competiția profesională al cărei rezultat este măsurat de audiența postului, în creștere în trimestrul IV 2004.

În 2004, aria de acoperire a Radio Cluj era: Alba, Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Sibiu.

Ponderea emisiunilor pentru minorități, în totalul programelor era de 28,57%, în limba maghiară fiind emise 2100 de minute pe unde medii și 1680 de minute pe unde ultrascurte, iar în limba ucraineană, 15 minute pe unde ultrascurte.

În 2004, Caravana GAUDEAMUS Cluj-Napoca, a avut loc în perioada 12 – 15 mai, ajungând la ediția a cincea. Câteva cifre ale ediției au fost: 40 de participanți care au ocupat o suprafață de 297 mp, 24 de evenimente editoriale, circa 6.000 de vizitatori, 20 de articole și mențiuni în presa scrisă (locală și centrală) și un nivel estimat al vânzărilor de circa 250 milioane lei.

Urmăriți întregul documentar realizat de Răzvan Moceanu pe rador.ro