DOCUMENTAR | Vocația informației și a culturii din Ardeal. Radio România Cluj împlinește 63 de ani
-
15 Martie 2017 09:19
Marți, 15 martie, postul regional Radio România Cluj al Societății Române de Radiodifuziune împlinește 63 de ani de la primul semnal în eter. Postul de radio clujean este un reper pe piața media din nord-estul și centrul țării, furnizând publicului informații diverse, muzică de calitate de toate genurile și emisiuni care acoperă cvasitotalitatea aspectelor vieții de zi cu zi a cetățenilor din cele 8 județe care recepționează semnalul – Alba, Sibiu, Maramureș, Cluj, Bistrița-Năsăud, Satu Mare, Sălaj și Bihor.
În ianuarie 1953, Comitetul de Radio, de pe lângă Consiliul de Miniștri, decide amenajarea Caselor Radio de la Cluj-Napoca, Craiova și Timișoara, scrie Rador.
Povestea radioului de la Cluj a început la ora 16:00, a zilei de luni, 15 martie 1954, când se auzea în eter semnalul „Aici Cluj, România. Transmitem pe stațiile cu lungimile de undă…”, emis dintr-un sediu improvizat, care cuprindea două studiouri, cabine de montaj și birouri pentru personal.
În prima zi de emisie, între orele 16:00-17:00 se transmite în direct prima emisiune în limba română, continuată, între orele 17:00-18:00, cu primul program în limba maghiară.
Apoi, programul postului Radio Cluj se desfășura, timp de o oră în limba română și una în limba maghiară, iar din octombrie și până la finalul anului 1954, astfel:
- orele 6:15 – 6:45 și 15:30 – 16:30 – emisiuni în limba română
- orele 6:45 – 7:15 și 18:00 – 19:00 – emisiuni în limba maghiară
- duminica, între orele 7:00 – 8:30 – emisiuni în limbile română și maghiară.
Dealtfel, orele de emisie la Radio Cluj, anual, au fost:
- 796 de ore în anul 1954
- 969 de ore în anul 1955
- 968 de ore în anul 1956
- 994 de ore în anul 1957
- 983 de ore în anul 1958.
Erau transmise, preponderent, știri și reportaje, interviuri, note de călătorie, muzică, literatură și producții de teatru locale.
Din anul 1956, duminica dimineață se transmitea concertul Filarmonicii de Stat din Cluj, iar din 1957, exista o emisiune lunară, în limba maghiară, de teatru la microfon.
În această perioadă s-au realizat sute de înregistrări muzicale din arealul etno-folcloric transilvănean, iar cu statut de fond documentar au fost înregistrați, cu poezii, fragmente de roman sau texte circumstanțiale, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Emil Isac, sau Iuliu Hațieganu.
La 29 decembrie 1967, a fost inaugurat actualului sediu al Casei Radio Cluj, situat pe strada Donath la numărul 160, o investiție care s-a ridicat la suma de 12.250.000 de lei.
Clădirea, un proiect al arhitecților Marioara Salvanu și Ioana Schipor, a avut la bază o idee arhitectonică originală și se întindea pe o suprafață de 3200 de metri pătrați, fiind la data construcției unul dintre cele mai moderne posturi de radio din Europa, cu un studio muzical mare, unul pentru teatrul radiofonic, două studiouri de înregistrări, studioul de emisie și patru cabine de montaj.
În anii ’60-’70, Radio Cluj a ajuns să emită 6 ore pe zi în timpul săptămânii și 4 ore și jumătate duminica (începând din anul 1972), astfel:
- orele 7:00 – 8:00 și 20:00 – 22:30 – emisiuni în limba română
- orele 13:30 – 14:30 și 18:00 – 19:30 – emisiuni în limba maghiară
- duminica, între orele 7:30 – 9:00 – emisiuni în limba maghiară și între orele 11:00 – 14:00 – emisiuni în limba română.
La 7 iunie 1968, Studioul de Radio Cluj organizează spectacolul experimental deschis publicului „Acusticon Studio”, iar în octombrie 1978, în anul în care se marcau 60 de ani de la aniversarea Marii Uniri, se transmit emisiuni speciale, printre care și „E scris pe tricolor Unire”, emisiune triplex București-Cluj-Iași.
În anul 1980, emisia duminicală a postului a crescut la 5 ore și 30 de minute.
În anul 1985, pe 12 ianuarie, odată cu înăsprirea dictaturii comuniste și a centralismului promovat de Ceaușescu, emisia postului Radio Cluj fost suspendată, postul a fost închis, iar memoria sa sonoră cea mai de preț, arhiva, a fost încărcată în trei containere maritime, pline cu benzi de magnetofon, și dusă la un depozit impropriu de la Jilava.
În acea zi de sâmbătă a iernii foarte grele a anului 1985, directorul de atunci al postului, Vasile Rebreanu, a primit o notă telefonică care suna așa: „din clipa aceasta nu mai este emisie”. Deci, nu a existat un document scris pentru a justifica reducerea la tăcere a postului clujean. Angajații postului, cu execepția unei mici echipe tehnice, au fost redistribuiți în locuri de muncă precum Cooperativa „Mobilă și Tapițerie”, sau Cooperativa „Firul de Aur”…
Acea zi a fost fatală și pentru celelalte posturi regionale de radio și TV, care au fost reduse la tăcere, ca și pentru programele I și II ale radioului central și ale televiziunii care și-au redus drastic emisia, fiindu-le impusă prezența în emisiuni a „mărețelor realizări ale regimului”.
Arhiva de aur a redacției în limba maghiară găzduia la început doar înregistrările personalităților decedate, celelalte benzi fiind păstrate în arhivele numite Operativă și Fond. După anul 1967, Arhiva de aur a fost dezvoltată treptat, iar între anii 1970-1980 s-a efectuat catalogarea materialului adunat. În anul 1985 Arhiva de aur conținea 840 de înregistrări de teatru, 3714 emisiuni literare, 1308 montaje muzicale, 753 emisiuni politico-sociale și 1078 emisiuni culturale, în total 7907 benzi.
Mica echipă tehnică rămasă la Cluj și-a făcut treaba timp de cinci ani, astfel că la 22 decembrie 1989, postul și-a putut relua emisia după doar cîteva zeci de minute de pregătiri. Cronologia evenimentelor acelei zile a fost următoarea:
- ora 13:30 – Grupul de revoluționari ocupă postul Radio Cluj
- ora 17:00 – Comitetul Provizoriu al F.S.N. din județul Cluj, prezidat de Dorel Vișan, îl însărcinează pe Horia Bădescu să coordoneze acțiunea de redeschidere a postului de Radio Cluj
- ora 17:30 – Grupul de tehnicieni format din Traian Trica, Petru Jucan, Onoriu Atanasiu și Marius Lițiu, anunță că au fost realizate toate conexiunile tehnice și Radio Cluj poate emite. La acel moment erau prezenți la sediul Radio Cluj operatorii Mariana Chioreanu, Mariana Radu, Ana Marius, Rodica Tatiana Matiș, Iulia Trenca, Maricia Tescar, Ileana Bain și Rodica Costin
- ora 18:00 – Radio Cluj își reia activitatea, fiind prezenți pe post Horia Bădescu, Tiberiu Iancu, Constantin Colhon, Cornel Pop și Cornel Udrea, iar reporteri ce transmiteau din teren erau Silvia Pintea, Melania Dușa-Dregan, Constantin Mustață și Vasile Grunea.
După anul 1990, după ce postul și-a reluat emisia, Fonoteca de Aur a Radio Cluj a revenit la sediu, însă a mai fost salvată doar o … basculantă de amintiri, sub o treime din inestimabila valoare adunată aici de-a lungul anilor.
După separarea de televiziune, în 1994, Radio Cluj s-a văzut pusă în fața unor mari provocări: înnoirea programelor, a metodelor de lucru și a mentalităților. În lipsa unor exemple ale radioului modern pe piața media, soluția a venit odată cu debutul Universității de vară de la Sibiu, din anul 1996.
Aici, jurnaliștii au învățat cum trebuie să arate programele unui post de radio și mai ales cum se lucrează pentru atingerea unui astfel de obiectiv.
Ideile de la Sibiu, puse în practică la Cluj, au avut și rezultate: numărul ascultătorilor Radio Cluj a crescut aproape exponențial, iar pe termen lung, studenții de la Universitatea de vară de la Sibiu au devenit, în timp, lectori pentru noile generații de radiofoniști.
În anul 1996, a început să emită Antena Sibiului, însă doar ca post-școală, organizat in cooperare cu Facultatea de jurnalism a Universității „Lucian Blaga”, iar în anul 1999, drept dovadă a creșterii calitative a programelor, Antena Sibiului trece de la statutul de radio-școală, la cel de post local în cadrul Societății Române de Radiodifuziune.
În timp, simultan cu modernizarea companiei, arhiva Radio Cluj a început să fie digitalizată (începând cu anul 1998) și constituie o adevărată comoară audio demnă de laudă și mândrie.
Un pas important în dezvoltarea Radio Cluj a fost realizat în anul 2000, atunci când, la 3 august, a fost pus în funcțiune emițătorul pe unde ultrascurte pe frecventa de 95,6 MHz, emisia FM însemnând o audiție mult superioară și o prezență mult mai semnificativă pe piața media regională.
Tot din anul 2000, emisia în limba maghiară ajunge la 7 ore, zilnic, pe banda de unde ultrascurte și 5 ore pe banda de unde medii – pe această bandă se difuzează și emisiunile în limbile maghiară și germană ale redacției din București.
În anul 2000 a avut loc prima ediție a Caravanei GAUDEAMUS Cluj-Napoca, organizată de Radio Cluj.
În martie 2004, cu ocazia împlinirii a jumătate de veac de existență, Radio Cluj organizează „Caravanele Radio Cluj” împreună cu Radio România Actualități. A fost o campanie de apropiere de bucuriile, dar și de problemele cu care se confruntă locuitorii Transilvaniei. Au fost vizate, cu precădere, comunitățile medii și mici, unde audiența Radio Cluj are mari posibilități de creștere. Manifestările au fost programate pe toată durata anului. Din programul Caravanelor Radio Cluj 50 amintim întâlnirea cu ascultătorii în județul Sălaj (localitățile Zalău, Jibou, Șimleu) și în județul Cluj (localitățile Dej, Gherla, Huedin, Câmpia Turzii).
În fapt, prima parte a anului 2004, politica editorială, inspirată din realitățile zonei, a stat sub semnul împlinirii a 50 de ani de existență a postului. Proiectul Radio Cluj 50 a cuprins o serie de manifestari, emisiuni și rubrici realizate cu și pentru ascultători.
Cele mai relevante acțiuni publicistice au avut loc în perioada 4 – 14 martie 2004 la sediul postului, dar scopul principal a rămas și rămâne acoperirea teritoriului prin oferte de contact cu conținut explorativ și oferte materializate în emisiuni și spectacole cu public.
În perioada 4-15 martie 2004 s-au desfășurat: un concert simfonic în Sala de spectacole Radio Cluj, susținut de formația Camerata Romanica și grupul simfonic Baroc, vernisajul expoziției de caricatură tematică – Radio mon amour (cei mai renumiți caricaturiști din țară), o lansare de carte Vasile Rebreanu, fost director al Radio Cluj în perioada 1968 – 1985, cu participarea seniorilor radioului clujean, și un spectacol organizat de Redacția emisiunilor în limba maghiară.
Actualitatea locală, cu întreg evantaiul de evenimente (politice, economice, sociale, culturale, sportive etc.) s-a aflat în atenția redactorilor și producătorilor de programe, dar și valorificarea tradițiilor folclorice și culturale ale Transilvaniei.
Radio Cluj a reprezentat, prin programele sale, un factor de echilibru în promovarea valorilor morale autentice.
Modul de lucru de la Radio Cluj a pus în prim-plan editorul, care asigură forma finală a emisiunilor în formatul cadru stabilit de grila de programe. Autonomia unităților editoriale a stimulat competiția profesională al cărei rezultat este măsurat de audiența postului, în creștere în trimestrul IV 2004.
În 2004, aria de acoperire a Radio Cluj era: Alba, Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Sibiu.
Ponderea emisiunilor pentru minorități, în totalul programelor era de 28,57%, în limba maghiară fiind emise 2100 de minute pe unde medii și 1680 de minute pe unde ultrascurte, iar în limba ucraineană, 15 minute pe unde ultrascurte.
În 2004, Caravana GAUDEAMUS Cluj-Napoca, a avut loc în perioada 12 – 15 mai, ajungând la ediția a cincea. Câteva cifre ale ediției au fost: 40 de participanți care au ocupat o suprafață de 297 mp, 24 de evenimente editoriale, circa 6.000 de vizitatori, 20 de articole și mențiuni în presa scrisă (locală și centrală) și un nivel estimat al vânzărilor de circa 250 milioane lei.
La 2 noiembrie 2004 se înființa Radio Sighet, aflat în subordinea studioului teritorial Radio Cluj.
Grila de programe pentru anul 2005 a preluat linia emisiunilor de succes, verificate în contact cu opiniile ascultătorilor, și a inclus noutăți editoriale dedicate în primul rând tinerilor, realităților din localitățile rurale, precum și categoriilor sociale defavorizate.
S-a inițiat un parteneriat cu primăria municipiului Sibiu privind colaborarea la manifestările Sibiu – Capitală culturală europeană 2007, Radio Cluj, inclusiv prin postul local din Sibiu, integrându-se prin modalități specifice efortului general al organizatorilor.
În anul 2005, posturl regional de radio a difuzat săptămânal emisiuni în limbile minorităților, reprezentând 28,57% din totalul programelor, în limba maghiarã 2100 minute pe AM și 1680 minute pe FM, iar în limba ucraineană în FM.
Studioul Regional Cluj acoperă, la nivelul anului 2005, cu stațiile alocate mai multe județe din Transilvania, iar personalizarea programelor pe zone, se realizează prin posturile locale Antena Sibiului și Radio Sighet, care au subredacții proprii în orașele amintite.
Studioul Regional Cluj urma să-și descentralizeze programele prin înființarea unei subredacții la Oradea, care va realiza și transmite emisiuni din grila viitorului post local Bihor, care urma să transmită pe frecvența AM 1593 KHz alocată studioului teritorial Cluj.
Între 20 și 24 mai 2005, Gaudeamus Cluj-Napoca ediția a VI-a s-a desfășurat, în premieră în incinta unui pavilion expozițional mobil, construit în Parcul Central.
În anul 2006, Radio Cluj a înregistrat un trend ascendent al audienței, numărul ascultătorilor a crescut cu 50.000 față de 2005, iar cota de piață se află și ea pe o traiectorie ascendentă.
În domeniul tehnic, dintre realizările Radio Cluj menționăm: amenajarea unei noi cabine și dotarea acesteia cu aparatura necesară, dezvoltarea rețelei IT a studioului, instalarea unui emițător în FM în orașul Sibiu. Postul local Radio Sibiu, componentă a structurii postului
regional, a primit licență de emisie în FM și a fost dotat cu aparatură modernă, fiind integrat prin studioul său multimedia în infrastructura aferenta proiectului „Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007”.
Târgul GAUDEAMUS Cluj – Napoca 2006, ediția a VII-a, s-a desfășurat între 24 și 28 mai, și a însemnat o suprafață de 318 mp, 81 d expozanți, peste 16.200 de vizitatoi și 45 de evenimente desfășurate.
În anul 2006, Radio Cluj a obținut Premiul al II-lea la concursul Reporter European, a 5-a ediție, prin Cristian Ivaneș, pentru emisiunea Ideea europeană: România la Strasbourg, Premiul Deutsche Welle pentru tinerii jurnaliști pentru Cristian Ivaneș și Premiul Microfonul de aur acordat de Asociația Ziariștilor Maghiari din România (AZMR) lui Rostás-Péter István.
În anul 2007, sub aspect editorial, s-a realizat extinderea programului propriu al Radio Cluj prin introducerea tronsonului de noapte (24.00 – 6.00), iar la începutul anului 2007 a fost inaugurat și a început să emită program propriu, timp de 7 ore/zi, postul local Radio Antena Sibiului.
Procesul de digitalizare a înregistrărilor din fonotecă aflate pe suport analog s-a efectuat în proporție de 55%, iar baza de date impusă de legea copyright-ului într-o proporție de 72%.
A fost asigurată producția unei noi piese de teatru radiofonic, participantă la concursuri internaționale și au fost lărgite relațiile de parteneriat pe plan internațional prin participarea la pregătirea semnării protocolului de colaborare cu Radioteleviziunea Novi Sad, la 16 noiembrie 2007. Acordul prevede schimburi pe bază de reciprocitate de programe radiofonice în limbile română, sârbă și ale altor minorități, realizarea periodică de emisiuni informative vizând diverse aspecte ale vieții politice, economice, sociale și culturale din România și Voivodina și schimburi de programe muzicale.
În plan tehnic, în 2007 a continuat implementarea software-ului de emisie automatizată și a fost asigurată intrarea în funcțiune, cât și exploatarea Radio Antena Sibiului.
Referitor la programele pentru minorități, a fost introdus un nou tronson (nocturn) în limba maghiară, în intervalul orar 2.00 – 4.00, iar structura internă a emisiunii matinale „Hangoló” a fost redimensionată, ea devenind un produs radiofonic tip „magazin”.
Oferta editorială a postului În planul emisiunilor pentru monirități s-a diversificat, mai ales în tronsoanele orare când Radio Cluj emite doar în FM, având în vedere faptul că pe piața media a apărut un post comercial de limbă maghiară.
Emisiunile în limba ucraineană (luni, orele 12.45-13.00) sunt realizate în continuare prin aportul unor colaboratori externi, respectiv cadre didactice și studenți de la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș Bolyai”.
În acest an Radio Cluj a emis în limba maghiară – 2940 de minute pe unde medii, 1680 de
minute pe unde ultrascurte, iar în limba ucraineană – 20 minute pe unde ultrascurte.
Radio Cluj a difuzat, în 2007, 42 de concerte de muzică clasică, 12 concerte de muzică tânără și genuri muzicale alternative, 6 alte spectacole – eveniment, 6 spectacole ale corului de copii.
În anul 2007, Cristian Ivaneș de la Radio Cluj, a primit Premiul Reporter European, acordat de delegația Comisiei europene în România și tot Cristian Ivaneș a primit nominalizarea documentarului „Verdun, EU”, pentru premiile finale în primele 40, din totalul celor 671, la
secțiunea documentar radio PRIX EUROPA.
Radio Cluj a reprezentat și în 2008 unul dintre elementele de forță pentru rețeaua regională publică. Echipa Radio Cluj (incluzând aici și subredacțiile posturilor locale subordonate, Antena Sibiului și Radio Sighet) s-a angrenat într-un amplu proces de restructurare a ofertei editoriale. Rezultatele analizei SWOT efectuate în luna octombrie 2008 în atelierul de lucru „Planuri de dezvoltare: Radio Cluj în viitor” au definit prioritățile reformei interne.
Radio Cluj și-a menținut statutul de instituție media generatoare de evenimente: în 2008 în studioul clujean s-au montat două piese radiofonice în limba română și două lucrări dramatice în limba maghiară, au avut loc 17 concerte de muzică clasică, 6 concerte de muzică tînără și genuri alternative, 5 alte spectacole-eveniment, 4 spectacole ale Corului de Copii Radio Cluj.
Radio Cluj a fost partener media la Transilvanian International Film Festival, Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Internațional de Teatru organizat sub egida Uniunii Teatrelor Europene.
Din punct de vedere tehnic, una din prioritățile 2008 a fost îmbunătățirea calității sunetului la receptor. Astfel, s-a realizat dotarea corespondenților cu aparatură de lucru mobilă (înregistrare, editare digitală și transmitere materiale sonore), iar pentru ameliorarea calității emisiei și fidelizarea audiției s-a intercalat un procesor în lanțul de emisie și a fost introdusă – experimental – o matrice digitală de comutare în Controlul Tehnic General.
În același context al parteneriatelor au continuat înregistrările de la Opera Română, Opera Maghiară de Stat din Cluj, precum și la concertele susținute de Filarmonica de Stat Transilvania.
În 2007, Radio Cluj a emis în limba maghiară – 1.680 de minute în unde medii, 1980 de minute în FM, iar în limba ucraineană – 15 minute în FM.
Tot în acest an a avut loc finalizarea proiectului de modernizare și diversificare a ofertei editoriale a Studioului Regional Cluj – proiect realizat în colaborare cu specialiști de la Radio Olanda.
La 21 octombrie 2008, Cristian Ivaneș, redactor la Radio Cluj, a fost desemnat câștigătorul concursului „Reporter European”, ediția 2008 – sesiunile I și II, la secțiunea radio. Cristian Ivneș a câștigat premiul Delegației Comisiei Europene în România cu documentarul realizat la Strasbourg, intitulat „Podul”. Criteriile de selecție care au stat la baza jurizării au fost: acuratețea informației, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, obiectivitatea abordării și capacitatea temei alese de a genera dezbatere publică.
Radio Cluj și-a menținut și în 2009 statutul de instituție media generatoare de evenimente: Studioul Regional a împlinit 55 de ani de existență, ocazie deosebită de a promova într-o manieră mai accentută imaginea postului public. Suita de evenimente din luna martie 2009, susținute în mare parte din resurse proprii, a avut succes la public și o reflectare amplă în presa locală și regională. Trei spectacole, vernisaje, întîlnirile cu ascultătorii, editarea unui almanah al radiofoniștilor scriitori, două premiere de teatru radiofonic – producție proprie, sunt doar câteva repere ale bogatului program aniversar.
Radio Cluj a reflectat cele două campanii de alegeri incluse în calendarul politic 2009, iar prestația studioului, în acest sens, s-a derulat conform ofertei editoriale avansate de SRR. Nu s-au semnalat reclamații sau contestații din partea actorilor politici.
Corul de Copii Radio Cluj s-a menținut la standardele deja cunoscute, întregindu-și colecția de diplome cu premii obținute, pe lângă cele primite în țară, și cu cele de la festivaluri internaționale din Serbia și Ungaria.
Radio Cluj a promovat în postura de coorganizator sau partener media evenimente culturale de prim rang: Festivalul Internaționalde Film Transilvania, Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Mozart, Expoziția aniverară foto despre Revoluția din România prezentată de Centrul Cultural Polonez.
O altă componentă a implicării Studioului Regional se poate defini prin proiectul „Inimi pentru inimi”, ajuns în acest an acesta la cea de a III-a ediție. Acțiunea de caritate a presupus sprijinirea a 28 de persoane aflate la limita subzistenței din comuna Sînmartin, județul Cluj. Radio Cluj a reușit, împreună cu parteneri economici fideli, să colecteze peste 6000 lei. Promovarea acțiunii pe post și pe site-ul Radioului, precum și cele trei spectacole menite să impulsioneze solidaritatea față de comunitățile defavorizate au concurat la succesul demersului Radio Cluj.
Studioul Regional de Radio Cluj a reflectat caracterul multietnic al zonei de acoperire. În acest context repere constante ale ofertei editoriale, emisiunile în limbile minorităților difuzate de Radio Cluj și-au menținut nivelul calitativ atins în ultimii ani, modificările cantonîndu-se în categoria ajustărilor și nuanțărilor. Schimbări mai accentuate a suferit emisiunea în limba ucraineană: din 19 iunie 2009 postul local Radio Sighet a inclus în grilă o emisiune săptămânală de 55 minute, concomitent cu sistarea emisiunii de 15 minute pe săptămână, redactată și difuzată până la acea dată de la studioul din Cluj-Napoca. Astfel în Maramureș, unde trăiește o parte însemnată (aproximativ 55 – 60%) a comunității etnicilor ucrainieni din România, Studioul Regional de Radio Cluj a propus un produs radiofonic structurat și articulat pe problemele etnoculturale specifice zonei.
În 2009, Radio Cluj a emis în limba maghiară – 1680 de minute/săptămână în unde medii, 2940 de minute/săptămână în FM, iar în limba ucraineană – 55 minute/săptămână, difuzate de Radio Sighet.
În martie 2009 Radio Cluj împlinea 55 ani de existență; redacția în limba maghiară s-a integrat în suita de evenimente și spectacole organizate cu acest prilej: săptămîna aniversară a debutat cu o expoziție de artă plastică în holul Studioului, unde și-au prezentat lucrările colegi cu înclinații și reale valențe artistice. Programul săptămînii a fost întregit de o premieră de teatru radiofonic: piesa „Az engesztelés napja” – „Ziua iertării”, de Bálint Tibor, concursul de desen pentru copii inițiat și organizat de redactorii emisiunii de resort, și un eveniment-spectacol cu public, cu participarea formației clujene de rock Knock Out. Redacția a continuat și în acest an seria de întîlniri în teritoriu: membrii grupului de producție în limba maghiară s-au deplasat la Turda și Dej, Jebuc. Radio Cluj, prin intermediul redacției maghiare a devenit partener media la Humorfeszt, Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, la concursul de descoperie a tinerelor talente „Médiabefutó”, organizat de portalul Transindex.
Radio Cluj a făcut un pas decisiv pentru asigurarea unui nivel calitativ superior al emisiei: implementarea softului Qsound-soft a impus un regim de lucru mai riguros, o mai bună delimitare a atribuțiunilor tehnice și editoriale, precum și o evidență exactă a pieselor muzicale difuzate. Astfel Radio Cluj a rezolvat sincopele legate de raportările pentru drepturile de autor. Compartimentul producție editorială prin cele două grupuri (în limbile română, respectiv maghiară) s-a implicat în derularea programului de recalibrare și reorganizare internă denumit „Planuri de dezvoltare: Radio Cluj în viitor”.
Proiectul a fost demarat în colaborare cu speciaștii din Olanda, cu sprijinul compartimentului de pregătire profesională din SRR. Rezultatele efortului celor două ateliere sunt evidente:
– o grilă standard de programe reașezată, echilibrată și variată, caracterizată prin emisiuni magazin articulate și oferte editoriale coerente pe tot parcursul celor 24 de ore, respectiv
– dezvoltarea noilor platforme media prin care produsul radiofonic poate fi accesat: s-a schimbat site-ul radiocluj.ro conform exigențelor și posibilităților actuale din domeniu. În același timp s-a procedat la reorganizarea activității editorial-redacționale prin regruparea angajaților în funcție ce cei trei vectori importanți: emisiuni informative, cele social-educative, respectiv componenta cultural-muzical-sportivă.
În anul 2009, reporterul Ovidiu Moldovan, de la Radio Cluj, a câștigat premilul II la concursul de reportaje pe tematica integrării, organizat de Fundația Soros-CIJ și a primit mențiunea specială la Festivalul Internațional „Plaiul meu natal” din Ujgorod (Ucraina).
În anul 2010, locul al doilea la concursul organizat de Radio Kossuth a fost obținut de redactorul Szilagyi Szabolcs de la Radio Cluj.
În anul 2011 a demarat proiectului privind omagierea personalităților radiofoniei din România, și, ca prim pas în acest sens, Hotărârea nr. 68 a Consiliului de Administrație al SRR din 31 octombrie 2011, a aprobat inițiativa de omagiere a fondatorilor radioului public prin atribuirea denumirii „Vasile Rebreanu”, fost director al postului, Sălii de concerte a Studioului Radio Cluj.
Radio România Cluj derulează proiectul Cluj FM, prin care se urmărește diferențierea parțială a programelor în AM/FM, pentru creșterea audienței în zona de urban mare.
Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturile locale și-au extins numărul orelor de program, astfel: Radio România Antena Sibiului, de la 5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio România Sighet, de la 3 ore și 30 de minute la 5 ore, cu formate noi, acesta difuzând, totodată, și o nouă emisiune în limba maghiară, alături de emisiuni pentru comunitățile etnicilor ucrainieni, germani, evrei sau programe orientate pe problemele comunităților românești de dincolo de Tisa (Ucraina, regiunea Zakarpatia).
La Radio România Cluj, grupul de producție în limba maghiară a continuat să valorifice vârful de audiență, prin dinamizarea și restructurarea secvențială a emisiunii matinale Hangoló – Bună dimineața. Celălalt pilon de bază al ofertei este constituit din emisiunea informativă Nap-óra, (O zi într-o oră), transmisă în intervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.
În 2011, a fost schimbat formatul și imaginea emisiunii Dalposta (Dedicații Muzicale). Postul local al studioului din Cluj, Radio România Sighet difuzează, de luni până vineri, în limba ucraineană, o emisiune de 55 de minute și o emisiune în limba maghiară, de 20 de minute.
În lunile februarie-martie 2011, Institutul Român pentru Evaluare și Strategii (IRES) a realizat un sondaj reprezentativ la nivelul populației adulte din Cluj – Napoca, care a situat Radio Cluj pe poziția de lider de audiență cu 14% dintre răspunsururi, înaintea Radio România Actualități care era ascultat la Cluj de doar 11% dintre cei care au răspuns chestionarului, în topul preferințelor publicului aflându-se emisiunile informative. Dintre posturile locale, Radio Cluj era în preferințele a 34% dintre ascultători la mare distanță de locul al doilea care aduna doar 14% dintre preferințe.
Din 18 iulie 2011, potrivit noii identități vizuale a SRR, studioul teritorial de radio din Cluj poartă denumirea de Radio România Cluj.
Tot în 2011, una din realizările majore ale Radio Cluj a fost inaugurarea noului emițător de la Negrești-Oaș, în unde ultrascurte, cu o putere de 2,5 KW PAR(ERP), pentru frecvența de 87,9 Mhz. Prin integrarea noii frecvențe, s-a acoperit municipiul Satu Mare și zona limitrofă a orașului, pe o rază de 40 de km, obținându-se deservirea unei arii care nu avea acoperire de semnal, ori dispunea de o acoperire precară. Prin exploatarea frecvenței menționate – potrivit măsurătorilor efectuate de compartimentul tehnic al studioului din Cluj – numărul potențial de ascultători noi se cifrează la o populație de 150 de mii de persoane.
Efectul s-a reflectat și în datele oferite de valul III de măsurare a audienței de la finele anului 2011: market share-ul din regiunea respectivă a crescut cu 1,1%.
În domeniul editorial, studioul Radio România Cluj și-a extins oferta de programe prin lansarea Radio Cluj FM în data de 15 septembrie 2012. Proiectul a urmărit implementarea unui program destinat publicului din urbanul mare (Cluj-Napoca), emis pe frecvența de 95,6 MHz, care acoperă municipiul și împrejurimile acestuia.
Pe tronsoane orare, programele în AM și FM sunt, în mare măsură, diferite, un procent de doar 20-25 % dintre rubricile și materialele vorbite difuzate pe AM regăsindu-se și în FM.
Noul program în FM, care se adresează unui public mai tânăr, a fost dinamizat prin cooptarea unor animatori care realizează emisiuni în sistem self.
La Radio România Cluj s-a modernizat din resurse proprii și cabina de emisie în sistem self pentru Cluj FM și s-a înlocuit emițătorul din Stația Feleac, mărindu-se puterea aparent radiată de la 6 Kw la 22 Kw.
Concomitent cu lansarea Cluj FM, s-a reconfigurat emisiunea matinală în limba maghiară Hangoló, difuzată de luni până vineri, între orele 08:00-10:00.
La Radio Sighet, magazinul matinal Bună dimineața, Sighet a devenit un tronson cu o dinamică internă crescută, mai facil și cu un sunet adecvat.
Radio Antena Sibiului și-a schimbat într-o proporție semnificativă echipa, prin includerea unor colaboratori cu experiență, emisia derulându-se exclusiv în sistem self.
Radio Romania Cluj, în parteneriat cu Fundația Armonia, a organizat Festivalul Național de Cântec și Dans pentru Copii și Tineri Armonia, ajuns la cea de a treia ediție, și a fost partener media la evenimente culturale majore din zona de acoperire a postului: TIFF, Festivalul Internațional de Teatru Interferențe, Zilele Maghiare Clujene.
În anul 2012, studioul regional a continuat tradiția implicării/promovării în domeniul acțiunilor cu profil cultural, fiind de menționat două producții de teatru radiofonic în limba română, două adaptări radiofonice ale unor povești pentru copii în limba maghiară, opt spectacole în producție proprie – trei de folclor, trei pentru copii, două de jazz și unul cameral-coral – și patru expoziții (Verde vertical, Colecția afișelor Jocurilor Olimpice, Selecție din lucrările elevilor de la Liceul de Artă Romulus Ladea, Darvay Tünde).
În anul 2013, implementarea noii grile de programe, concepută pentru a accentua caracterul regional al ofertei editoriale, a permis restructurarea fluxului de știri potrivit orizontului de așteptare al ascultătorilor din zonă (conform datelor oferite de monitorizările ulterioare). În filosofia noii grile, rolul Radio România Cluj se diversifică: pe lângă cel de sursă veridică și echilibrată de informații, programele au devenit și un for de reflexie și analiză, iar prin abordarea unor teme zilnice proprii se conturează și rolul de formator de opinie al postului.
Baza de date aferentă fondului muzical Radio România Cluj a fost redimensionată și este atent monitorizată, prin activitatea unei comisii de play-list înființată în acest scop.
În anul 2013, la Radio România Cluj a fost întărită prezența mediatică a posturilor locale Radio România Sighet și Antena Sibiului (care funcționează în structura studioului), prin extinderea duratei programelor difuzate de cele două posturi („ferestre locale” pe stațiile de emisie). S-a accentuat prezența în mediul on-line a Radio România Cluj: a fost restructurat conținutul „primei pagini” www.radiocluj.ro, prioritare devenind articolele și știrile proprii, s-a mărit compatibilitatea interfețelor cu diferite gadget-uri și sisteme de operare și a fost instalat un player multiplatformă bilingv, inclus pe toate siteurile www.radiocluj.ro.
Cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la înființarea Radio România, contribuția postului regional a însemnat și organizarea unui spectacol folcloric de la sediul Radio România Cluj.
Zilele Culturii Maghiare, Festivalul național de cântec și dans pentru copii și tineri „Armonia” și Festivalul folcloric „Alină-te dor, alină”, au fost alte acțiuni organizate de Radio România Cluj, în anul 2013.
În 14 septembrie 2013, jurnalista Doina Borgovan, de la Radio România Cluj, a obținut premiul I în cadrul Festivalului Internațional Plaiul meu natal, organizat de Compania de Stat de Televiziune și Radiodifuziune Transcarpatia, destinat minorităților, care s-a desfășurat la Ujgorod, în Ucraina. Ea a câștigat distincția cu emisiunea Poveștiri ucrainene. La festivalul-concurs au fost prezentate 61 de emisiuni de radio din Ungaria, Serbia, Slovacia, Muntenegru, România și Ucraina. Documentarul, înregistrat în octombrie 2012 și difuzat la Radio Cluj în ianuarie 2013, prezintă povestea comunității ucrainene de la Rona de Sus, județul Maramureș.
În anul 2014, implementarea noii grile de program la Radio România Cluj a determinat îmbunătățirea ofertei editoriale în special în zona sfârșitului de săptămână și cea a tronsonului de după-amiază. Prin reconfigurarea grilelor celor două posturi locale de la Sighet și Sibiu, grilele celor 3 programe (Radio Cluj, Radio Sighet și Antena Sibiului) oferă intervale de convergență pe tronsonul orar 11.00-15.00, obținându-se astfel o mai eficientă gestionare a resurselor.
Programele studioului își asumă rolul de sursă veridică și echilibrată de informații, cât și de for de reflexie și analiză. Propunerea unor teme zilnice proprii, abordate din perspective și genuri jurnalistice multiple, cu aportul consistent al rețelei de corespondenți, conturează rolul de formator obiectiv de opinie. Odată cu lansarea grilei 2014-2015, a fost stabilit și un nou slogan, „Ascultă Transilvania ! – Radio Cluj”, pentru a sublinia și mai mult caracterul
regional al postului public de la Cluj.
Campaniile editoriale proprii reprezintă un important punct de susținere obiectivă a realităților transilvănene: studioul a derulat timp de 4 luni, pe perioada verii și a începutului de toamnă, online și on-air, proiectul editorial „Transilvania văzută la radio”, cu scopul de a promova cele mai interesante locuri din zona de acoperire a postului regional. În luna octombrie 2014 a fost lansată campania „Radio Cluj – Ascultă oameni de poveste”, dedicată oamenilor din Transilvania care s-au remarcat în activitatea lor.
Ambele inițiative au primit un feedback pozitiv din partea ascultătorilor și a vizitatorilor site-ului www.radiocluj.ro.
Pe durata întregului an, a fost derulat proiectul „Radio Cluj 60”, care a marcat împlinirea a 60 de ani de la înființarea studioului. La 15 martie 2014, Radio România Cluj a lansat, cu prilejul împlinirii a șase decenii de existență, proiectul Radio Cluj 60: un maraton de programe și evenimente complexe, transmise on air – testimoniale, 60 de voci selectate din Fonotecă, ediții speciale, on line – bloguri tematice, concursuri și off air – lansări de carte și CD-uri, spectacole și concerte.
Efortul editoral al Redacției maghiare s-a concretizat prin menținerea ca vârf de audiență a tronsonului matinal Hangoló (8.00-10.00) la nivelul a 35-40.000 de ascultători, cât și prin rafinarea unor elemente ce țin de coerența sunetului general al programelor în limba maghiară.
Caracterul multietnic al programelor este întărit și de emisiunile în limba ucraineană, difuzate pe frecvențele posturilor Radio România Sighet și Radio România Cluj.
Preocuparea pentru comunitățile românești din afara granițelor este concretizată și prin includerea în programele Radio Sighet a unor produse editoriale realizate în comunitatea românilor din Ucraina.
Procesul de rebranding al site-ului www.radiocluj.ro, derulat în luna august 2014, a inclus: stabilirea echipei și extinderea proiectului „Studenți pe site-ul www.radiocluj.ro”, definitivarea unei structuri online pentru transmisii în direct de la evenimente organizate sau găzduite de Radio România Cluj (concerte, piese de teatru, evenimente ale partenerilor). Noul site, lansat la 28 august 2014, are o interfață modernă, cu un conținut complex, vizitatorii fiind conectați rapid la actualitatea zilei, pot asculta reportaje și interviuri realizate de jurnaliștii postului regional al Radio România.
Comparativ cu perioada de dinainte de relansarea siteului, numărul utilizatorilor zilnici a crescut în medie cu 30%, existând resurse reale pentru creșterea în continuare a impactului în new-media și social media.
Din punct de vedere al audienței, Radio România Cluj atrage noi ascultători din mediul urban, dobândind în anul 2014 cu 13,5% mai mulți ascultători față de 2013.
La 20 septembrie 2014, Radio Cluj a inaugurat o bibliotecă de carte românească, în orașul spaniol Villarobledo, acolo unde trăiesc peste 1.000 de români. Postul regional de radio de la Cluj-Napoca a desfășurat o campanie de colectare de carte, lansată cu prilejul Târgului Gaudeamus Radio România, ediția din Cluj-Napoca, în urma căreia au fost strânse aproximativ 1.600 de volume, în mare parte titluri recomandate de bibliografia școlară.
Judit Benko, redactor Radio România Cluj, a primit Premiul de Excelență pentru întreaga activitate, decernat de Asociația Maghiară Culturală Transilvană și distincția Cel mai bun jurnalist al anului 2014 din partea Asociației Jurnaliștilor Maghiari din România.
În anul 2015, cu ocazia împlinirii a 61 de ani de la primul semnal în eter, Radio Cluj a dat startul unui proiect original – Caravana Radio Cluj, care a străbătut, din două în două săptămâni, orașele mici și mijlocii, precum și cele mai frumoase și importante comune din județele Cluj, Alba, Sibiu, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Satu-Mare, Bihor și Maramureș.
Radio Cluj a urmărit și în acest an creșterea competitivității pe o piață media regională ofertantă și dinamică, prin realizarea unor produse editoriale de calitate, modernizarea și fluidizarea programelor, adaptarea conținutului editorial la mediul online, printr-o politică editorială coerentă în ceea ce privește informarea corectă și promptă a publicului din zona de acoperire, cu respectarea standardele profesionale din audiovizual.
Studioul a obținut o nouă frecvență FM pentru transmiterea în Cluj a unui program dedicat minorităților, permițând astfel separarea programelor în limbile română și maghiară.
Au fost elaborate noile grile, concepute pentru 24 ore de program/zi, urmând ca emisia propriu-zisă pe noua frecvență să înceapă în prima parte a anului 2016.
În condițiile unei foarte mari concurențe în zonă, s-a încercat menținerea postului în preferințele ascultătorilor ca principală sursă de știri, informații, educație, cultură și divertisment. A fost accentuat caracterul regional al postului prin sloganul adoptat – Radio Cluj – Ascultă Transilvania!, prin noi cortine și semnale de post, precum și prin postarea pe site-ul www.radiocluj.ro și pe rețelele de socializare a informațiilor de interes regional difuzate on air.
Radio Cluj a aplicat strategii de creștere a numărului de vizitatori ajustate la exigențele anului 2015 și conforme cu obiectivele strategice stabilite de Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune: continua optimizare a site-ului www.radiocluj.ro în raport cu motoarele de căutare, fiind alocate spații extinse celor mai solicitate articole de publicul din mediul online, introducerea produselor editoriale în format video – pentru a acentua interactivitatea cu publicul, a crescut cu 40% numărul transmisiilor video live de la
evenimentele importante din zonă, corelarea produselor din on air cu cele din online, precum și un sistem de promovare reciprocă a celor două tipuri de conținut media.
În a doua jumătate a anului 2015 a fost amenajat un studio TV pentru transmisia online, unde au fost înregistrate peste 20 de emisiuni de tip talk-show, care ulterior au fost încărcate pe site-ul www.radiocluj.ro.
Radio Cluj este un factor important în cadrul demersului Radio România de a menține identitatea românilor care trăiesc în comunitățile din afara țării. Astfel, stația locală Radio Sighet (care funcționeaza în structura studioului Radio Cluj), emite în AM, timp de 7ore/zi (de luni până vineri), un program dedicat românilor din Transcarpatia, oferind informații relevante din și pentru această comunitate.
Rolul de promotor și susținător al comunităților locale este însușit și de postul local Antena Sibiului, aflat de asemenea în structura studioului regional Radio Cluj, care emite programe proprii în FM, recepționate în municipiul Sibiu timp de 5 ore/zi, de luni până vineri.
În cadrul campaniei Radio România Regional “EU aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”, consacrată prezentării a 100 de personalități din cultură sau știință ale căror realizări sunt un beneficiu prețios pentru cultura și știința universale, Radio Cluj a realizat 12 documentare pentru on air și online.
Prin proiectul editorial “Ascultă oameni de poveste!”, Radio Cluj a adus în centrul atenției oameni și poveștile lor de viață. Titlul campaniei editoriale (derulată prin difuzarea unei rubrici zilnice) a fost asociat sloganului de post pe care Radio Cluj l-a adoptat în urmă cu un an. Finalul acestei campanii a coincis cu debutul uneia noi: “O zi din viața…”, cu mare impact la publicul tânăr.
Studioul a adus o contribuție importantă în cadrul proiectelor editoriale derulate de Radio România, generând teme preluate la nivelul întregii corporații, un exemplu în acest sens fiind campania “Vaccin pentru viață”, coordonată la nivel național de Radio Cluj, desfășurată în perioada 1-5 iunie 2015 și având ca scop informarea populației cu privire la imunizarea prin vaccinare.
Imaginea Radio Cluj a fost promovată și în 2015, atât prin acțiuni proprii, cât și prin stabilirea de parteneriate pentru evenimente derulate în arealul de acoperire al acestui studio regional. Pot fi menționate manifestări precum: Festivalul Național pentru copii și tineret Armonia, spectacole de muzică și dans “Primăvara pe portativ”, concerte corale (Corul Colegiului Unitarian din Cluj, formațiile Voces din Sf. Gheorghe și Melodeus din Cluj, Corul studențesc Visszhang, Corul de cameră Praetorius din Budapesta), Festivalul de Teatru în Limba Engleză pentru Copii „Dramaland”, campania „Deschide o carte, citește unui copil, schimbă o lume!”, proiecțiile de film și acțiunile derulate în cadrul proiectului educațional național „Școala Altfel”, concertele de muzică de cameră, rock sau muzică populară, care au constituit o ofertă variată pentru public. Tot în 2015 a fost sprijinită deschiderea unui muzeu de artă și tradiții românești în Villarobledo, Spania, iar românii din această zonă, cu poveștile lor de viață, au fost văzuți de familiile rămase în țară pe site-ul www.radiocluj.ro.
În domeniul tehnic, pentru reabilitarea Controlului General Tehnic de la studioul regional Cluj s-au finalizat documentațiile de execuție a instalațiilor electroacustice aferente sistemelor de comutare audio achiziționate în 2014.
În 2015, Radio România Cluj a fost recompensat cu Premiul „Radioul anului 2015” acordat de către Asociația Sunetul Muzicii, Premiul „Best of Business” din partea Consiliului Județean Alba, Diplomă de excelență pentru opinii și adevăruri spuse – Topul firmelor județene 2015 – din partea Camerei de Comerț și Industrie Cluj și Diploma și Cupa “Partenerul anului”, din partea Asociației “Clujul pedalează”.
În tradiția recordurilor consemnate, anul 2015 a debutat pentru Caravana GAUDEAMUS cu un număr-record de vizitatori la Cluj-Napoca, peste 27.000. În mod excepțional în acest an, Târgul Gaudeamus a fost inclus în calendarul evenimentelor culturale ale orașului-gazdă, în cadrul proiectului „Cluj – Capitală Europeană a Tineretului 2015”. Alte cifre impresionante ale ediției din aces an sunt suprafața târgului – peste 500 mp de standuri, amenajați într-un pavilion cu suprafața de 900 mp, numărul expozanților reprezentați la târg, aparținând domeniilor majore de activitate de pe piețele editorială și educațională – 89, reuniți în 59 de standuri și 77 de evenimente incluse în programul de manifestări al ediției de către organizator și expozanți.
Întâlnirea cu Anca Băltan este totdeauna un prilej de zâmbete și amintiri frumoase. Un redactor deosebit de talentat, cu reportaje care au adus premii și renume pentru Radio Cluj, Anca Băltan a fost, în primul rând omul care i-a învățat meserie pe cei mai mulți dintre cei de la Radio Cluj (aici alături de managerul Bogdan Roșca, la Gaudeamus Cluj 2015).
La 18 aprilie 2016, Radio România Regional a organizat campania „descoperă 100 de povești de aur ale sportului românesc” în cadrul proiectului Eu aleg România ! Fiecare sportiv are o poveste în spatele căreia se află ani de muncă, sacrificii și perseverență în dorința de a fi cel mai bun, iar poveștile lor de succes au fost aflate ascultând programele studiourilor regionale din București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Reșița, Timișoara și Târgu Mureș sau au fost citite pe site-ul eualegromania.ro, pe site-urile studiourilor regionale și pe paginile acestora de Facebook și Twitter.
În perioada 20 – 24 aprilie 2016, ediția cu numărul 17 a Târgului Gaudeamus Cluj-Napoca, organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media și Radio Cluj, cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, s-a desfășurat în Piața Unirii. Evenimentul a reușit să egaleze și chiar să depășească unele dintre recordurile Caravanei Gaudeamus, confirmând nu doar interesul editorilor și scriitorilor pentru întâlnirea cu publicul clujean, ci și, dacă mai era nevoie, dragostea de carte a clujenilor.
Începând cu 1 noiembrie 2016, Studioul Regional de Radio Cluj poate fi recepționat exclusiv în limba română pe frecvențele 95,6 FM si 95,4 FM. Acest lucru este posibil odată cu lansarea, tot din această zi, a programului pentru minorități emis în zona Clujului pe 98,8 FM.
Cu alte cuvinte, oferta Societății Române de Radiodifuziune în zona Transilvaniei se îmbogățește cu un program non-stop dedicat minorităților naționale și cu încă șapte ore de informație, muzică, bună dispoziție și cultură în limba română.
Radio Cluj devine astfel studioul care emite cele mai multe programe locale și regionale, dacă adăugăm la oferta de mai sus și programele Radio Antena Sibiului și Radio Sighet. Extinderea ofertei editoriale în Transilvania în ziua în care Radio România aniversează 88 de ani de la înființare confirmă, încă o dată, preocuparea postului public pentru valorile și nevoile ascultătorilor care, să nu uităm, au contribuit prin subscribție publică la înființarea Societății de Difuziune Radiotelefonică din România în 1928 și au susținut prin taxa radio activitatea radioului public.
Radio România Cluj emite în Transilvania și poate fi recepționat pe frecvențele: 95,6 FM Cluj; 95,4 FM Sibiu și Alba; 101,7 FM Sighet; 93,3 FM Negrești Oaș; 87,9 FM Satu Mare; 909 AM Cluj, Bistrița- Năsăud și Zalău; 1593 AM Bihor și Sibiu și pe noua frecvență pentru minorități 98,8 FM.
Radio România Cluj are un management al formatului muzical realizat prin implementarea softului Q-Sound și un sistem de control al calității programelor – air-checks.
Modern și dinamic, Radio Cluj își îndeplinește zi de zi misiunea de post public și, în ultimii ani, a reușit să se apropie tot mai mult de publicul tânăr, care are alte obiceiuri și nevoi de ascultare, printr-o prezență consistentă în mediul online și prin extinderea componentei video a programelor și emisiunilor.
Personalități ale Radio Cluj
Vasile Rebreanu – director al Radio Cluj (Studioul de radioteleviziune Cluj) (1969 – 1985)
Radio România Cluj a rămas, în întreaga sa existență, un mediu de comunicare „cu ștaif”, credibil, fiind perceput ca un factor de echilibru, într-o zonă multiculturală cu o complexitate aparte.
S-a născut la 11 noiembrie 1934, la Florești, județul Bistrița-Năsăud, fiind fiul Georgetei (născută Ilișiu) și al lui Ștefan Rebreanu, țărani.
Parcurge școala primară în satul natal, urmând apoi Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1944-1952) și Facultatea de Filologie la București (1952-1957), avându-i colegi și prieteni pe Eugen Simion, Gabriel Dimisianu, Fănuș Neagu, Domițian Cesereanu – alături de ultimul venind la Cluj. Va lucra ca redactor, apoi ca șef de secție la revista „Tribuna” din Cluj.
Când a intrat în redacția revistei „Tribuna”, Vasile Rebreanu se prezenta ca un tânăr jovial, ce atrăgea imediat atenția asupra chipului său luminos, cu o înfățișare inocent-adolescentină, cu ochii albaștri, deschiși cu seninătate asupra lumii, având vorba domoală, aproape sfătoasă, ca a unui bătrân țăran ardelean înțelept.
În 1969 este numit director al Studioului de Radio-Televiziune Cluj, funcție pe care a deținut-o până în 1985, când studioul a fost desființat.
Pe vremea când Vasile Rebreanu era directorul Studioului de Radio Cluj, la începutul anilor ‘70, a fost cel dintâi care a încuviințat emiterea pe post a tradiționalelor noastre colinde de Crăciun. Nu i-a lipsit curajul atitudinii și a știut să-și cultive și să-și prețuiască prietenii. A făcut politică pentru a putea proteja astfel libertatea de exprimare a colaboratorilor săi, la Radio sau la Editura Dacia (unde a lucrat până la pensionare), dincolo de cenzură, dincolo de grila ideologicului. A fost un om al cetății, în măsura în care a fost și un om al culturii.
În același an, 1985, devine redactor-șef al Editurii Dacia din Cluj. În 1989 s-a pensionat medical, iar în primăvara anului 1990 a înființat Editura Sfinx.
Ca scriitor a avut debutul absolut în timpul studenției, în Viața Românească, în anul 1955, urmat de o povestire publicată în „Tânărul scriitor”, în anul 1956.
Colaborează la „Tribuna”, „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Familia”, „Steaua”, „Utunk” etc. Este deținătorul a cinci premii ale Uniunii Scriitorilor din România și a șase premii internaționale.
Volume: În plină zi, nuvele, 1959; Casa, roman, 1962; 1968; 1972; Dimineață de toamnă, povestiri, 1962; Călăul cel bun, roman, 1965; 2006; Pisica roșcată și îngerii, 1966; De chemat bărbatul pe stele, 1966; Marșul, 1967; Țiganca albă, povestiri, 1967; Muntele cărunt, 1968; Securi pentru funii, nuvele, 1970; Jaguarul, 1972; Teatru, 1972; Marele prinț, eseuri, 1972; A treia zi după război, 1974; Iubirile cascadorului, 1977; Moartea comandorului, 1978; Un caz de iubire la Hollywood, roman, 1978; Cu microfonul dincolo și dincoace de Styx, 2 vol., în colaborare, 1979-1981; Fântâna cu patru adevăruri, teatru, 1980; Cum o vezi cu ochii verzi, 1982; Mireasmă și suspin, 1985.
A scris și două scenarii de film, Gaudeamus și Merii sălbatici. Din cauza piesei Conferința de la Balta i-a fost topit un volum de teatru, iar ultima sa piesă, Marea năpârlire (publicată în 1996 și jucată pe scena Naționalului din Cluj Napoca, dar și în străinătate), a provocat reacții dintre cele mai violente. Ceea ce și-a propus dramaturgul, a reușit: „Am vrut să exprim ceea ce contemporanii noștri simt, au simțit și au gândit în acești 6 ani care au trecut de la suspectul decembrie ’89. Asta a fost intenția mea. Este o satiră fierbinte, tragică, cu un ochi râdem, cu celălalt plângem.” Eroarea lui a fost aceea de a crede că vorbește în numele tuturor contemporanilor.
Pentru opera sa bogată și profund semnificativă, a fost distins cu premii ale Academiei României, ale Uniunii Scriitorilor, ale Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, decorat cu ordine și medalii, tradus în mai multe limbi europene, ca un demn reprezentant al scrisului nostru contemporan.
A trecut la cele veșnice la 28 aprilie 2006.
Din 12 noiembrie 2016, în semn de omagiu pentru cel care i-a fost director, la Sala de Spectacole Radio Cluj, care poartă numele acestei personalități marcante a literaturii române și a radioului, a fost dezvelită o placă memorială cu efigia în bronz a celui care a fost și rămâne Vasile Rebreanu.
Horia Bădescu – director al Radio Cluj (1990 – 1994)
Poet, prozator, eseist și traducător, Horia Bădescu s-a născut la 24 februarie 1943, în localitatea Arefu, județul Argeș, fiind fiul lui Gheorghe Bădescu, învățător, și al Elenei (născută Petcu).
Urmează studiilie liceale la Curtea de Argeș (1957-1960) și este licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1968), unde a studiat cu profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Iosif Pervain, Octavian Șchiau, Dumitru Drașoveanu, Ion Pulbere, Dumitru Pop etc. Și-a luat doctoratul în litere cu teza Memoria Ființei – Poezie și Sacru (1997).
Face parte din gruparea revistei „Echinox”.
După terminarea studiilor, a lucrat la Studioul de Radio Cluj ca redactor și realizator de emisiuni, până la întreruperea activității studioului, în 1985.
În 1987 devine director al Teatrului Național din Cluj.
Din 22 decembrie 1989 se implică în reluarea activității Studioului teritorial (transformat în
Studio de Radio și Televiziune), al cărui director va fi în primii ani de după Revoluție.
După 1994 este angajat la Ministerul Afacerilor Externe, fiind director adjunct și ulterior director al Centrului Român de Cultură din Paris, unde organizează manifestări de anvergură consacrate artei românești.
După anul 2000 este atașat cultural și consilier al Ambasadei României în Franța.
S-a afirmat ca scriitor în cadrul grupării „Echinox“ din Cluj-Napoca, alături de Adrian Popescu, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Șorobetea.
Debutul său editorial are loc în anul 1971 cu volumul Marile Eleusii, urmat de Nevăzutele Urse (1975), Cântece de viscol (1976), Anonimus (1977), Ascunsa trudă (1979), Recurs la singurătate (1982), Starea bizantină (1983), Apărarea lui Socrate (1985), Anotimpurile (1987).
Poezia lui Horia Bădescu e melancolică și meditativă, aidoma autorului. Cel mai adesea e transpusă în tipare clasice, cu accente de virtuozitate prozodică în poezia în formă fixă (rondel, sonet și… ronset, sinteză a primelor două, impusă de autorul român). Când renunță la forma impecabilă, apelând la vers librism, poetul devine grav și voit autoritar: „Ceea ce spune/ochiul/e ființa!/ Ceea ce spune/auzul/ e mișcarea!/ Ceea ce spune/ Cuvântul/ – ascunsa trudă de-a exista!“.
Foarte populare au fost (și încă mai sunt) în mediile intelectuale, preponderent studențești – baladele acestui romantic întârziat (atras, poate nu fără temei, de poezia unui Grigore Alexandrescu, analizată cu multă subtilitate într-un eseu din 1981), balade ce eliberează tonuri de orgă, precum Balada toamnelor târzii (dedicată Almei Mater Clusiensis), ori cele identificând un elan trubaduresc, goliard, închinate spațiu lui convivial de la „Mongolu’“, o crâșmă clujeană frecventată de alumnii orașului. Armonioasă și bogată în trăiri, poezia lui Horia Bădescu reprezintă cel mai adesea o stare decât un mesaj: „Sosește diligența de seară/ Sărută-mă pe ochi, Doamna mea,/ ah, surugiul roșu, la scară/ ușa de umbră o deschidea…“
Două romane, Joia patimilor (1981, prelucrarea epică a unui tragic episod din istoria Transilvaniei în perioada Unirii) și Zborul gâșei sălbatice (1989, desenând din cuvinte o stampă orientală închinată iubirii) – fixează dimensiunea de prozator a autorului.
Eseistul s-a dovedit și el unul activ și pătrunzător, începând cu volumul despre Magda Isanos – Drumul spre Eleusis (1975) și continuând cu cel despre Grigore Alexandrescu – Parada măștilor (1981) și cu Meșterul Manole sau imanența tragicului (1986).
Intelectual de solidă formație umanistă, autorul acordă de fiecare dată obiectului cercetării coordonate esențiale, menite să-l individualizeze. Analiza este ductilă și lipsită de patetismul altminteri inutil – cum se întâmplă în multe cazuri cu autori ce vor să-și sacralizeze modelul propus.
După 1990, poetul și-a tipărit publicistica în volume și a tradus din poeți de limbă franceză cu a căror opere se află într-o vizibilă consonanță (Gérard Bayo, Michel Camus, Dominique Daguet ș.a.).
Este tradus și publicat în reviste literare din Franța, Belgia, Spania, SUA, Canada, Rusia, India, Bulgaria, Italia, Macedonia, Armenia, Vietnam, Peru.
Romanul Zborul gâștei sălbatice a fost editat în limba franceză, la una din marile case de editură din Hexagon.
Dintre ultimele sale volume de poezie menționăm: La salle d’attente/Sala de așteptare (ediție bibliofilă), București, Biblioteca Sadoveanu, 2003, D’un jour à l’autre/De la o zi la alta, Cluj, Cartea Cărții de Știință, 2006, Pielea îngerului, Cluj, Ed. Limes, 2007, Vei trăi cât cuvintele tale, Cluj, Ed. Dacia XXI, 2010, E toamnă nebun de frumoasă la Cluj, Cluj, Ed. Eikon, 2011, Un înger răstignit pe gură, Iași, Tipo Moldova, 2011 și Cărțile viețuirii, Cluj, Ed. Eikon, 2013.
Volume de eseuri și publicistică sunt Ieșirea din Europa, tablete, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996, Memoria Ființei – Poezia și Sacrul, Iași, Ed. Junimea, 2008 și Dacă Orfeu, Cluj, Ed. Limes, 2015, iar dintre romane, mai menționăm O noapte cât o mie de nopți, Cluj, Ed. Limes, 2011.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Franța, membru al Academiei Francofone, membru al Centrului Internațional de Studii și Cercetări Transdisciplinare (Paris), al Comitetului de onoare al Uniunii Poeților Francofoni, membru al Comitetului de onoare al Cercului European de Poezie Francofonă POESIAS, membru al Academiei Universale din Montmartre și membru, din 1993, al Maison Internationale de la Poésie, Bruxelles. Est, de asemenea, președinte de onoare al Rencontres Européennes-Europésie, Paris, membru al Comitetului Științific al Institutului Internațional pentru Poezie și Operă al UNESCO, Verona, Italia și membru al Comitetului internațional de redacție al revistei „Mémoire de XXI-ème siècle”, Paris.
A primit numeroase premii și distincții, precum Premiul Asociației Scriitorilor Cluj / Filialei Uniunii Scriitorilor Cluj: în 1977, pentru Anonimus (poeme); în 1981, pentru Parada măștilor (eseu); în 1992, pentru Lieduri (poeme); în 2008, pentru Pielea îngerului (poeme), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991), Premiul Salonului Național de Carte pentru volumul de poeme Ronsete (1995), Premiul european de poezie francofonă „Leopold Sedar Senghor” (2004), Premiul de poezie „Lucian Blaga” (2005), Premiul „Cartea anului – Poezie” al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2007), Marele Premiu Național pentru Literatură al Festivalului International „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș”, ediția a XIV-a (2010) și Marele Premiu de Poezie „Nichita Stănescu”, Ploiești (2013). Este distins cu Ordinul Național „Meritul cultural” în grad de Comandor în anul 2004 și este cavaler al ordinului național francez „Les Palmes académiques”.
A fost președinte de onoare al ediției 2016 a Târgului Gaudeamus Cluj-Napoca, desfășurată între 20 și 24 aprilie.
Modelul cultural al lui Horia Bădescu pare a fi întruchipat de Lucian Blaga, căruia i s-a devotat de altfel – în calitate de președinte al comitetului de organizare – prin edițiile succesive ale unui festival internațional desfășurat în România și Franța.