DOCUMENTAR | Revoluția română din decembrie 1989

  • 16 Decembrie 2017 13:56
DOCUMENTAR | Revoluția română din decembrie 1989

Anul 1989 a marcat, la nivel internațional, căderea regimurilor comuniste în țările din Europa Centrală și de Est. România a fost singura țară din această zonă în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin violență și în care conducătorii vechiului regim au fost executați. Perioada dintre 16 și 20 decembrie 1989 a cuprins evenimente cunoscute sub denumirea de "Revoluția de la Timișoara". Ziua de 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluției în București, atunci când demonstranții s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piața Universității și au ridicat o baricadă în fața dispozitivului de intervenție, transmite Agerpres.

La 16 decembrie 1989, începe la Timișoara revoluția care avea să provoace căderea comunismului în România, potrivit volumului "România 1989-2005. O istorie cronologică", de Stan Stoica (Ed. Meronia, 2005).

Mai mulți credincioși reformați din Timișoara demonstrează pașnic, în jurul bisericii reformate din Piața Maria, împotriva unei decizii judecătorești prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat și mutat în altă localitate. Mișcarea avea să se extindă, la ea participând studenți, muncitori, precum și alți locuitori ai orașului.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanți și se strigă "Jos cu Ceaușescu!". O parte a mulțimii merge spre căminele studențești pentru a aduna noi demonstranți. Se ajunge și la sediul PCR unde au loc altercații cu autoritățile și unde se efectuează și primele arestări. Până la miezul nopții, unii manifestanți, printre care și pastorul László Tokés, sunt bătuți și arestați. 

Foto: La 17 decembrie 1989 muncitori, locuitori și studenți din Timișoara se îndreaptă spre Piața Operei rostind îndemnuri la acțiune împotriva dictaturii comuniste.



La 17 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu convoacă o teleconferință cu activul de partid și de stat din județe și anunță, în legătură cu manifestațiile din Timișoara, că a dat ordin să se tragă. "Se somează, oricine nu se supune se socotește stare de necesitate și se aplică legea!", a precizat Ceaușescu, în cadrul teleconferinței.

În oraș se aud primele focuri de armă, până după miezul nopții având loc lupte de stradă între civili și militari și fiind incendiate TAB-uri, tancuri și magazine. De asemenea, pe treptele Catedralei, un grup format din copii și tineri civili încep să scandeze: "Jos Ceaușescu!", "Libertate!", "Vrem o țară liberă!".

În timp ce pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceaușescu își începe vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timișoara vitrinele magazinelor sunt sparte, milițienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicați să stea în grupuri.

Un grup de 30 de tineri iese în fața Catedralei din Timișoara să repete colinde și alte câteva sute de manifestanți li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă.

Are loc o ședință convocată de generalul Constantin Nuță în urma căreia s-au stabilit condițiile derulării operațiunii "Trandafirul", care a constat în transportarea a 43 de cadavre de la Timișoara la București și incinerarea lor, pentru a șterge urmele represiunii.

După două zile în care armata, miliția și securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranții ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timișoarei, din zona Piața Operei.

Cele mai multe întreprinderi din Timișoara își încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile orașului, militarii fraternizează cu revoluționarii și se scandează: "Armata e cu noi!". La ora 11.00, prim-secretarul Radu Bălan este reținut de muncitorii de la fabrica Elba.

Un număr de 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timișoara, neidentificate, sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Județean Timiș în București, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul "Cenușa".

La 20 decembrie 1989, demonstranții din Timișoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (președinte), Ioan Chiș (vicepreședinte) și Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mișcarea de rezistență. Dimineața, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile orașului se îndreaptă spre Piața Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ștefan Gușe ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi și interzicerea folosirii armamentului din dotare. La scurt timp, forțele de ordine din subordinea ministerului de Interne se retrag datorită numărului mare de manifestanți. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanți ajung în Piața Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autoritățile centrale și locale nu-și mai exercită autoritatea asupra orașului. Astfel, Timișoara devine primul oraș liber al României.

În balconul Operei i se înmânează primarului Timișoarei revendicările protestatarilor: eliberarea arestaților, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceaușescu, circulația liberă a oamenilor și a ideilor.

 

Foto: Revoluția Română din decembrie 1989, Timișoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989

Nicolae Ceaușescu revine din vizita oficială din Iran și decretează instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta afirmă că "elemente huliganice... au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării țării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluției socialiste și întoarcerii sub dominație străină". Totodată, Ceaușescu dă vina pe "agenturile străine de spionaj și pe românii din interior care își vând țara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute".

* * *

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român (PCR) decide organizarea, în Piața Republicii (Piața Palatului) din fața sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare "miting popular" care să condamne "acțiunile huliganice" de la Timișoara.

În fața sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român este organizată, la 21 decembrie 1989, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, o adunare populară cu scopul de a condamna evenimentele de la Timișoara și de a reafirma atașamentul față de conducerea statului.

 

Foto: Revoluția Română din decembrie 1989, miting la Comitetul Central al Partidului Comunist Român


Desfășurarea mitingului este transmisă în direct la radio și televiziune, în timp ce de la balconul Comitetului Central al PCR, Ceaușescu începe un discurs despre realizările "societății socialiste multilateral dezvoltate" și despre binefacerile regimului comunist. Discursul este întrerupt de huiduieli și fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan.

În același timp, Elena Ceaușescu face încercări disperate pentru a-i liniști pe participanți. Panica se generalizează, Nicolae Ceaușescu părăsește balconul de la care vorbea, iar transmisia de la radio și televiziune este întreruptă. După câteva momente, Nicolae Ceaușescu reapare în balconul Comitetului Central și își reia cuvântarea. Se reiau și transmisiile de televiziune și radio. Într-un act de disperare, Ceaușescu promite "măsuri de creștere a nivelului de trai", între care majorarea retribuției minime cu 200 lei pe lună și a alocației pentru copii cu 30 și 50 lei în raport cu numărul de copii și venituri.

 

Foto: Revoluția Română din decembrie 1989, miting la Comitetul Central al Partidului Comunist Român; prima zi a revoluției - 21 Decembrie 1989



Mitingul se sparge, iar pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democrație și împotriva dictaturii. La ora 14.00, în centrul orașului, apar primele blindate și autoamfibii.

 

Foto: Revoluția Română din decembrie 1989 - 21 decembrie 1989

La ora 18.00, Ceaușescu organizează o teleconferință cu reprezentanții din teritoriu în cadrul căreia susține că acțiunile populare pun în pericol integritatea și independența României.

În cursul serii, demonstranții, majoritatea tineri, se adună în apropierea Hotelului Intercontinental din Piața Universității, unde ridică o baricadă în fața dispozitivului de intervenție. Forțele de ordine primesc ordinul să "curețe zona". În cursul nopții, se trage asupra demonstranților de la "Intercontinental" și din Piața Universității, fiind înregistrați morți și răniți. De asemenea, numeroși manifestanți sunt arestați și duși la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureștiului. După împrăștierea manifestanților, se spală asfaltul de sânge.

În Timișoara, pentru a șasea zi consecutiv, au loc manifestații. Muncitorii părăsesc lucrul și se îndreaptă spre Piața Operei, unde se adună zeci de mii de oameni. Se constituie Frontul Democratic Român din Timișoara, care difuzează o "Declarație - Program".

La Brașov, câteva zeci de mii de oameni se adună în fața Comitetului Județean al PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al organizației județene a partidului era Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu, ies în stradă câteva mii de manifestanți.

* * *

La primele ore ale zilei de 22 decembrie 1989, marile uzine bucureștene își încetează activitatea. Grupuri masive de muncitori de la Grivița Roșie, Vulcan, 23 August, Pipera, Republica, Întreprinderea de Mașini Unelte și Ansamble București se îndreaptă spre centrul Capitalei. Înaintarea acestora este oprită de baraje formate din trupe de miliție, securitate și armată, la câteva sute de metri de sediul Comitetului Central al PCR.

Nicolae Ceaușescu anunță sinuciderea generalului Vasile Milea, numindu-l trădător și acuzându-l că a "sabotat aplicarea măsurilor și a lucrat în strânsă legătură cu străinii". La ora 10.59, postul de radio anunță instituirea, prin decret prezidențial, a "stării de necesitate" pe întreg teritoriul României.

Mii de cetățeni pornesc spre centrul orașului. Este momentul în care trupele mecanizate din București părăsesc locurile de dispunere stradală din preajma sediului Comitetului Central și se îndreaptă spre cazărmi. Armata, rămasă fără comandant, acceptă primul semnal de retragere dat de generalul Victor Atanasie Stănculescu, prim-adjunct al ministrului apărării.

 

Foto: Revoluția Română din decembrie 1989 - 21 decembrie 1989

În aceste momente, sutele de mii de manifestanți scandează "Armata e cu noi!" și intră în Piața Republicii. O parte dintre manifestanți forțează intrările și pătrunde în sediul Comitetului Central. La ora 12.06, Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe și două gărzi de corp părăsesc clădirea CC al PCR, la bordul unui elicopter. În jurul orei 15.00 sunt arestați lângă municipiul Târgoviște, la 80 km nord de București, potrivit volumului "România 1989-2005. O istorie cronologică".

 

Foto: Revoluția Română din decembrie 1989, elicopterul familiei Ceaușescu; prima zi a revoluției - 22 Decembrie 1989

 

Foto: Revoluția Română din decembrie 1989 - 22.12.1989

În jurul orei 13.00, sediile Radioului și Televiziunii Române sunt ocupate de manifestanți, postul de radio transmițând în direct evenimentele. Televiziunea își începe emisia având în platou un grup de manifestanți în frunte cu actorul Ion Caramitru și poetul Mircea Dinescu.

 

Foto: Revoluția Română din decembrie 1989 - 22.12.1989

În intervalul orar 14.15 și 16.00, unități ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Națională a României, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituții și unități de interes strategic. Conform ordinelor primite, blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

 

Foto: Revoluția Română din decembrie 1989 - 22.12.1989


În cursul serii se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, care preia întreaga putere în stat, cu scopul "instaurării democrației, libertății și demnității poporului român". Acesta are o structură provizorie formată din 39 de persoane, printre care Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, László Tokés, Dan Deșliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marțian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza și Ion Iliescu. Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale adresează, seara, un "Comunicat către țară", prin care anunță dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist și face cunoscut un program vizând democratizarea vieții politice și sociale în România: abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic și instituirea pluralismului politic; organizarea de alegeri libere; separarea puterilor în stat; elaborarea unei noi Constituții; promovarea liberei inițiative în economie; respectul deplin al drepturilor și libertăților omului etc.

 

Foto: Ion Iliescu în platoul Televiziunii Române - 21 decembrie 1989

În cursul nopții de 22 spre 23 decembrie începe să se tragă în mai multe puncte din București, înregistrându-se victime în rândul armatei și populației. Sediul Televiziunii este atacat în forță și pentru puțin timp emisia este întreruptă.

 

Foto: Revoluționari pe străzile Capitalei - 22 Decembrie 1989

În schimbul de focuri din Piața Republicii, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal, ce adăpostea Muzeul de Artă, spre clădirea CC al PCR și asupra mulțimii din piață, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

Soții Ceaușescu, reținuți de milițieni, sunt transferați de la sediul Inspectoratului de Miliție la Unitatea Militară 01417 din Târgoviște.

* * *

În dimineața zilei de 23 decembrie 1989, la Aeroportul București-Otopeni, autobuzele încărcate cu militari în termen de la unitatea militară Câmpina, sosiți să apere aeroportul împotriva unor eventuale atacuri, sunt întâmpinate cu focuri, din cauza unor erori de comunicare; dintre soldați au căzut numeroși morți și răniți.

 

Foto: Televiziunea Română - 23 Decembrie 1989


Au loc acțiuni revoluționare în principalele centre urbane din țară, constând, în principal, din preluarea de către grupuri de revoluționari, constituite ad-hoc, a puterii la nivel local; li s-au alăturat unitățile militare de pe întregul teritoriu național.

Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) îl numește pe generalul Nicolae Militaru în funcția de ministru al Apărării Naționale.

Potrivit volumului "Istoria României în date" - Ed. Enciclopedică, 2003, Ion Iliescu prezintă la posturile de radio și televiziune o informare din partea CFSN, în care se arată că s-a dat prioritate "acțiunilor coordonate de luptă împotriva teroriștilor, soldate cu victime în rândul militarilor", adăugând "că toate unitățile militare și marea majoritate a unităților de miliție și de interne acționează unitar împotriva teroriștilor". Acesta anunță, totodată, arestarea lui Nicolae și Elena Ceaușescu, a lui Ilie și Nicu Ceaușescu, Dincă, Postelnicu, Bobu ș.a., și eliberarea tuturor deținuților politici.

În data de 24 decembrie 1989, CFSN adoptă măsuri excepționale: încetarea completă a focului pe întreg teritoriul țării; predarea armamentului aflat în posesia civililor către unitățile militare; integrarea unităților Ministerului de Interne în structura Ministerului Apărării Naționale.

Capitala arăta ca un oraș aflat sub asediu militar: se aud în continuare împușcături, tancurile patrulează pe străzi; la intersecții și în preajma unor obiective civile sunt formate baraje, iar civilii și militarii controlează autovehiculele.

Fiind Ajunul Crăciunului, posturile de radio și televiziune transmit, pentru prima dată după mai bine de patru decenii, colinde și cântece religioase.

De Crăciun, pe 25 decembrie 1989, TVR anunță că Elena și Nicolae Ceaușescu au fost judecați de un Tribunal Militar Extraordinar.

La Târgoviște, în incinta unei unități militare, se desfășoară procesul intentat de statul român lui Nicolae Ceaușescu, președinte al României (1974-1989), și Elenei Ceaușescu pentru infracțiunile de genocid, subminare a puterii de stat, subminarea economiei naționale, infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc., încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci străine. În urma sentinței, cei doi au fost executați prin împușcare în după-amiaza aceleiași zile.

Completul de judecată era format din: președinte - general-maior de justiție Gică Popa; judecător - colonel de justiție Ioan Nistor; procuror militar - maior de justiție Dan Voinea; asesori populari - căpitan Corneliu Sorescu, locotenent major Daniel Condrea, locotenent Ion Zamfir; grefier - plutonier major Jan Tănase; avocatul apărării - general Constantin Lucescu. Generalul Victor Atanasie Stănculescu a fost desemnat special să se ocupe, în cel mai deplin secret, de organizarea procesului, ajutat fiind de Virgil Măgureanu și Gelu Voican Voiculescu, precizează volumul "Istoria României în date".

Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, Slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.

* * *

În data de 26 decembrie 1989, Petre Roman este numit în funcția de prim-ministru al Guvernului României, prin decret al CFSN.

Sunt abrogate legi, decrete, acte și normative ale vechiului regim. Se instituie Tribunale Militare Extraordinare împuternicite să judece, în procedură de urgență, cazurile de terorism, iar sentințele să fie executate imediat. Se acordă un termen-limită, respectiv 28 decembrie, ora 17.00 - pentru depunerea armelor.

Este adoptat Decretul CFSN privind trecerea în componența Ministerului Apărării Naționale a Departamentului Securității Statului și a altor organe din subordinea Ministerului de Interne, precum și a Decretului-lege prin care sunt abrogate toate decretele prin care s-au acordat titluri și ordine ale României lui Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu.

Foto: Armata pe străzile Capitalei - 26 Decembrie 1989


Până la sfârșitul anului 1989, au loc o serie de acțiuni politico-administrative ale noii puteri. Astfel, la 27 decembrie 1989, este ales Biroul Executiv al CFSN compus din: Ion Iliescu - președinte, Dumitru Mazilu - prim-vicepreședinte, vicepreședinți - Cazimir lonescu, Kiraly Karoly; secretar - Dan Marțian; membri: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacșa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu.

La 28 decembrie 1989, iau sfârșit tirurile armelor de foc în urma măsurilor excepționale luate de CFSN, iar Nicolae și Elena Ceaușescu sunt înmormântați, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din București.

La 31 decembrie 1989, președintele CFSN, Ion Iliescu, cu prilejul discursului de Anul Nou, anunță: abolirea pedepsei cu moartea, sistarea exporturilor de alimente, realizarea unor importuri de bunuri de consum, sistarea unor lucrări de investiții costisitoare (Canalul Dunăre-București, Sistemul hidrotehnic Dunăre-Jiu-Argeș, zona liberă din portul Constanța, Centrala termoelectrică Anina, Casa Poporului ș.a.); acordarea unor loturi în folosință personală de până la 5.000 mp membrilor cooperatori; declararea terenului aferent casei de locuit, anexelor gospodărești și curții din jurul acestora în zonele cooperativizate proprietate particulară a deținătorilor, cu drept de înstrăinare ș.a.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Confluențe Românești cu Radio România Internațional
Meteo Chișinău
30
Cer acoperit de nori
Umiditate:28 %
Vint:4,1 m/s
Tue
24
Wed
22
Thu
20
Fri
20
Sat
21

Curs oficial BNM 11 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.4425 -0.1747
USD 16.5518 -0.0434
RON 4.0207 -0.0349
UAH 0.5998 -0.0006
RUB 0.2245 -0.0012
Arhivă Radio Chișinău