Pe 1 septembrie 2004, în prima zi de școală, un comando cecen format din 32 de persoane înarmate a luat, la ora locală 9:30, ostatici peste 1.300 de oameni, printre care 777 de copii, elevi și profesori ai Școlii nr. 1 din Beslan.

La scurt timp, la fața locului au apărut forțele speciale ruse, doate cu un întreg arsenal specific luptei împotriva teroriștilor.

După două zile de negocieri eșuate și după ce teroriștii au refuzat alimentele, apa și medicamentele pentru ostatici, autoritățile decid să intervină în forță pentru eliberarea celor sechestrați, declanșând o ofensivă extrem de violentă.

S-au folosit tancuri, rachete termobarice și alte arme grele, explozii puternice au zguduit școala, după care a urmat un schimb de focuri între teroriști și forțele ruse.

În urma intervenției în forță, au rezultat 338 de morți din care 186 de copii, 31 din cei 32 de teroriști, zece membri ai fortelor speciale rusești, doi angajați ai Ministerului pentru Situații de Urgență și 89 de profesori. Alte câteva sute de persoane, între care și foarte mulți copii au fost răniți.

Ulterior s-a aflat că acțiunea teroristă a fost ordonată de liderul militar cecen Shamil Basayev, care a cerut încetarea celui de-al doilea război cecen. La două săptămâni de la atentat, Shamil Basayev a revendicat asediul de la Beslan, într-o declarație publicată pe Internet de gruparea Riyadus-Salikhin, care își asumă cu acest prilej responsabilitatea și pentru alte atentate. Basayev îl învinuiește pe președintele Putin de pierderea a peste 300 de vieți omenești la Beslan, spunând că tragedia s-a petrecut fiindcă forțele speciale rusești au luat cu asalt clădirea școlii.

Pe parcursul următoarelor luni, după ce presa a scos la iveală amănunte despre acțiunea forțelor speciale ruse, au curs valuri de critici la adresa statului rus.

Mai întâi fiindcă acțiunea împotriva teroriștilor a fost excesiv de violentă, în condițiile în care în clădirea școlii se aflau atât de mulți ostatici.

Apoi opinia publică rusă a fost revoltată de lipsa de transparență a autorităților ruse care nu au furnizat amănunte despre negocierile cu teroriștii.

O altă critică s-a referit la presa „de casă” a autorităților ruse, care a dezinformat și manipulat cu privire la eveniment.

Drept răspuns, negociatorii ruși au declarat că militanții nu și-au enunțat explicit cererile, însă s-a aflat că unul dintre ostatici a fost pus să scrie pe un caiet că totul se va sfârși dacă Rusia își va retrage trupele din Cecenia și va recunoaște independența regiunii din Caucazul de Nord.

După ce ancheta declanșată de o comisie specială a avansat, au fost identificați o mare parte din atacatori, mulți dintre ei fiind refugiați ceceni din Ingușeția, republică din Caucazul de Nord.

La finalul anchetei, autoritățile ruse au publicat numele „creierelor” masacrului de la Beslan – Shamil Basayev, sauditul Abu Oman al-Saif și kuweitianul Abu Zaid, toți morți în condiții suspecte în anii de după atentat.

Un alt patrulea vinovat pentru masacru, britanicul cu origini algeriene Kamel Rabat Bouralha, a fost arestat la scurt timp după atac.

Singurul terorist care a supraviețuit luării de ostatici de la școala din Beslan, un tâmplar cecen, Nurpasi Kulaiev, a fost condamnat, pe 26 mai 2006, la moarte, sentința fiind comutată la închisoare pe viață, în virtutea moratoriului impus în 1997 cu privire la aplicarea pedepsei capitale. Kulaiev a fost condamnat pentru infracțiunile de terorism, asasinare și tentativă de asasinare a membrilor forțelor de securitate, luare de ostatici, tentativă de luare de ostatici și apartenență la o grupare armată, scrie Rador.