A zecea lună a anului în calendarul Gregorian, luna octombrie ("October" în latină) are 31 de zile. Ziua are 13 de ore, iar noaptea 11 de ore, notează Agerpres. 

''October'' derivă de la cuvântul ''octo'' care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman. Împăratul Carol cel Mare (742-814) a redenumit toate lunile în conformitate cu denumirile agricole din vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea și, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel luna octombrie se numea ''Windumemanoth'' (luna culesului viei).

Soarele — Luna 

La începutul lunii octombrie, Soarele răsare la 7 h 13 m și apune la 18 h 56 m, iar la sfârșitul lunii răsare la 6 h 52 m și apune la ora 17 h 06 m.

La 23 octombrie, se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion. 

Fazele Lunii: la 5 octombrie — Lună Plină la 21 h 40 m (Luna începe să descrească); la 12 octombrie — Luna la Ultimul Pătrar la 15 h 25 m; la 19 octombrie — Lună Nouă la 21 h 12 m (Luna începe să crească), la 28 octombrie — Luna la Primul Pătrar la 00 h 22 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

În tradiția noastră populară, luna octombrie este numită "brumărel". Este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic.

Tradiția populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă și mai caldă. Dacă va ploua mult, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi ușoară, iar dacă este ceață multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

Prima ninsoare în țara noastră, în această lună, a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a așternut la 26 octombrie 1988.

Luna octombrie este luna în care țăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura și căpșunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile și însămânțările de toamnă, se curăță pomii și grădina. 

Schimbarea orei 


În noaptea dintre 28/29 octombrie în România ceasurile vor fi date înapoi cu o oră și vom dormi cu o oră în plus. Ziua de 29 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

Schimbarea nu va fi simultană în toate țările unde are loc, din cauza diferenței de fus orar.

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) și reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie). Au urmat britanicii ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie). Alte țări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania, potrivit Observatorului astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 — 30 septembrie 1945. Schimbarea orei are un rol important și în calculele astrologice.

Nu toate țările folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeași în toate țările care recurg la ora de vară.